Starea de bine se construiește prin echilibru constant între corp și gânduri

De ce interpretăm mereu disconfortul doar din punct de vedere psihologic?

Echilibrul dintre minte și corp este fundația esențială a unei existențe armonioase. Participarea la evenimentul Wellbeing Festival by Psychologies 2025, care s-a desfășurat în cadrul Casei Universitarilor, a oferit o platformă ideală pentru explorarea acestei dinamici complexe.

În contextul proiectului dedicat stării de bine, am putut discuta despre modul în care sănătatea noastră integrală depinde de interacțiunea constantă între componenta biologică, cea psihologică și cea socială.

Aceste două zile intense au adunat într-un singur loc numeroși specialiști din diverse domenii, fiecare concentrându-se asupra unor aspecte specifice ale calității vieții, precum prevenția, dezvoltarea personală, sănătatea mentală și fizică, precum și dinamiciile relaționale.

Printre momentele care au marcat pozitiv această experiență se numără, fără îndoială, timpul petrecut în zona destinată ghidurilor personale, unde schimburile directe cu publicul au fost extrem de valoroase.

În practica zilnică din cabinet, întâlnesc frecvent persoane care traversează momente de criză sau tranziții majore. Acestea includ dificultăți în parteneriate sau în structura familială, tensiuni generate de creșterea copiilor sau a adolescenților, precum și lupta constantă împotriva anxietății, atacurilor de panică, epuizării profesionale cunoscute sub numele de burnout, episoadelor depresive sau a diverselor dependențe.

Lista se extinde și la cele afectate de boli cronice, diagnostice oncologice, procese de doliu sau, pur și simplu, la indivizi care simt că s-au epuizat resursele interne de a mai face față cerințelor cotidiene.

Este crucial să înțelegem că starea de bine nu presupune eliminarea tuturor obstacolelor sau o existență lipsită de valuri.

Dimpotrivă, ea se definește prin capacitatea de a recunoaște ce se întâmplă în jurul nostru, de a identifica nevoia de a ne adapta, de a ne schimba atitudinea sau de a căuta sprijin adecvat.

Modelul biopsihosocial pleacă de la premisa că sănătatea nu izolate, ci este rezultatul unei rețele complexe de factori biologici, psihologici și sociali care se influențează reciproc. În cadrul inițiativei respective, am structurat aceste concepte într-o schemă vizuală clară, axată pe trei piloni: corpul, mintea și relațiile. Corpul constituie baza solidă, fiind locul unde se manifestă nevoile fundamentale de somn, nutriție, energie și funcționare fiziologică.

Deasupra acestui fundal se suprapune modul în care procesăm informația, sentimentele și acțiunile noastre, urmat de modul în care ne conectăm cu ceilalți și construim legături umane.

Mecanismul de influență este bidirecțional, chiar dacă pare unidirecțional. Evenimentele care au loc într-o anumită sferă au reverberații asupra celorlalte, iar transformările locale pot altera funcționarea întregului sistem.

Adesea, există o tendință de a interpreta orice disconfort printr-o lentilă exclusiv psihologică.

Totuși, oboseala intensă poate fi consecința directă a lipsei de somn, iar iritabilitatea poate fi amplificată de epuizarea fizică. Chiar și problemele de concentrare pot avea origini medicale clare.

Îngrijirea de sine implică adesea îndeplinirea unor nevoi primare pe care le neglijăm cu ușurință: odihna adecvată, alimentația corectă, hidratarea, activitatea fizică, examinările periodice și timpul rezervat recuperării.

Psihoterapia nu este un substitut pentru intervenția medicală, la fel cum analiza laboratorică sau tratamentul farmacologic nu vindecă automat suferința emoțională. În multe cazuri, abordarea simultană a ambelor perspective este cea mai eficientă strategie.

Un alt aspect fundamental al echilibrului intern este modul în care filtrăm și interpretăm evenimentele trăite.

Un simplu apel telefonic nerăspuns poate declanșa o gamă largă de gânduri: poate fi considerat un semn de ocupare, un indiciu al distanțării sau o dovadă a unei greșeli comise.

Deși fapta rămâne neschimbată, interpretarea variabilă modifică intensitatea emoției și, implicit, reacția comportamentală ulterioară.

Deși nu avem control total asupra apariției sentimentelor, putem cultiva abilitatea de a monitoriza fluxul cognitiv, de a valida realitatea interpretărilor și de a alege conștient modul în care Dinamica relațională joacă un rol determinant în starea noastră generală.

Legăturile sănătoase nu sunt imune la conflicte, dar ele permit exprimarea liberă a diferențelor și nemulțumirilor, fără ca respectul, siguranța și proximitatea emoțională să fie sacrificate.

Este frecvent ca noi să investim energie excesivă în parteneriate unde suntem obligați să luptăm constant, să ne justificăm sau să solicităm explicit ceea ce ar trebui să fie prezenț natural: reciprocitate, respect și responsabilitate.

Pentru a evalua punctul de plecare actual, se poate efectua un exercițiu simplu de auto-analiză, notând scoruri de la zero la zece pentru fiecare dintre cele trei dimensiuni menționate anterior. Pentru corp, ne întrebăm despre calitatea somnului, a dietei, a mișcării și a nivelului de energie. Pentru minte, analizăm cum gestionăm gândurile și emoțiile. Pentru relații, verificăm prezența siguranței, iubirii și a reciprocității în legăturile importante.

Scopul este identificarea zonei care necesită atenție imediată și stabilirea unui prim pas concret, accesibil.

Experiența acumulată la festival a subliniat necesitatea acută a unor spații dedicate informării și conștientizării propriilor nevoi.

Proiectul va continua să se dezvolte prin organizarea de retreat-uri, sesiuni practice și programe tematice, atât în România, cât și în Danemarca, pentru cei dornici să aprofundeze echilibrul lor biopsihosocial.

Seria de workshop-uri și e-book-uri educaționale, grupate sub titlul generic referitor la fericire, abordează temele cu frecvență ridicată în practica clinică, oferind instrumente concrete de gestionare a vieții.

Printre subiectele tratate se numără rolurile și transformările din parenting, identitatea adolescentului, dinamica cuplului de la început până la final, impactul ecranelor asupra realității, mecanismele dependențelor, gestionarea stresului și a anxietății, tulburările de personalitate, experiența psiho-oncologică, etapele doliului, echilibrul dintre viața personală, profesională și familială, precum și antrenamentul mental pentru sportivii de performanță.

Recunosc profund echipei Psychologies România, în special Anei Bobîrcă, pentru invitația generoasă și încrederea acordată, transformând evenimentul într-o celebrare autentică a umanității și a stării de bine. Parteneriatul la această ediție a fost o sursă de bucurie, iar entuziasmul pentru reîntâlnire este deja prezent, cu ochii îndreptați spre ediția de iarnă, programată pentru 21 și 22 noiembrie, la Institutul Bancar Român din București.