Este pasta de dinți naturală la fel de bună ca fluorul?

Gama de produse de pe piață este largă

Este pasta de dinți naturală cu adevărat la fel de eficientă ca fluorul? Conform părerii unui specialist, contrastul

În ultimii ani, pastă de dinți descrise ca fiind naturale, pe bază de plante sau organice au devenit din ce în ce mai frecvente pe rafturile de retail, adesea fiind anunțate ca fiind o alegere mai sănătoasă în comparație cu formulațiile convenționale. Aceste produse conțin frecvent componente derivate din plante, cum ar fi aloe vera, neem sau ceai verde, dar prezența acestor substanțe botanice nu garantează același nivel de protecție împotriva cavităților pe care îl oferă fluorul.

Înainte de schimbul cu o altă paste, întrebarea centrală de pus este dacă produsul include fluor, deoarece s-a demonstrat că acest mineral protejează dinții de cari.

Fluorul este un mineral natural care întărește emazelul și îl face mai rezistent la acizii produse de bacterii orale. În timp ce unele paste de dinți „naturaleinclud fluor, altele o omită complet, iar formularea de marketing de pe tub chiar nu clarifică nivelul real de fluor. Termenii ”natural„, ”herbalși „organicsunt adesea utilizați în mod intercambiabil, deși fiecare denotă o clasificare diferită: ”naturalînseamnă de obicei că ingredientele sunt derivate dintr-o sursă găsită în natură; „herbalse referă în mod specific la extracte pe bază de plante; iar ”organicse referă la ingredientele cultivate în conformitate cu standardele agricole definite.

Niciuna dintre aceste etichete nu certifică, în sine, că pasta de dinți poate preveni cariile dentare.

Sortimentul de produse pe piață este larg. O anchetă din 2021 efectuată în Regatul Unit a examinat un total de 500 de unități de pastă de dinți care reprezintă 95 de mărci distincte.

Produsele incluse în eșantion includ diferite formate, cum ar fi pulbere, comprimate și paste tradiționale. Studiul a arătat că aproape o treime dintre produsele nu conțineau fluor, iar câteva nu au dezvăluit clar conținutul lor de fluor. Deoarece cercetarea s-a concentrat numai pe produsele disponibile pentru cumpărare, nu poate indica câți consumatori folosesc efectiv variante fără fluor.

Înțelegerea modului în care funcționează fluorul ajută la aprecierea importanței sale. Placa dentară, un biofilm lipicios care se acumulează pe suprafața dinților, găzduiește bacterii care metabolizează zahărul din alimente și băuturi. Aceste microorganisme produc acizi care erodează emazelul, stratul exterior dur al dinții. Dacă această demineralizare progresează, se pot dezvolta cavități. Fluorul ajută smaltul să reziste la aceste atacuri acide și promovează repararea prejudiciilor precoce, reducând astfel probabilitatea formării unei cavități.

Acest efect protector a fost confirmat de zeci de ani de cercetări științifice; o revizuire Cochrane din 2019 a constatat că datele agregate din 96 de studii au concluzionat că perierea cu pasta de dinți cu fluor duce la o reducere statistic semnificativă a carii dentare în comparație cu perierea cu pasta fără fluor.

Unele persoane trec la produse fără fluor sub presupunerea că ingredientele naturale sunt în mod inerent mai sigure sau mai sănătoase. O corespondență din 2019 în British Dental Journal a relatat experiența unui student de dentist care a dezvoltat mai multe cavități după ce a trecut la un pastă de dinți organică care omitea fluor.

Cercetările privind pastă de dinți pe bază de plante indică faptul că anumite

De asemenea, elevul a prezentat alți factori de risc, cum ar fi consumul frecvent de gustări zaharate și verificări dentare neregulate. În timp ce un singur caz nu poate dovedi cu certitudine cauzalitatea, episodul subliniază necesitatea verificării prezenței fluorurii, chiar și pentru persoanele care mențin o rutină riguroasă de igienă orală.

Cercetările efectuate pe pasta de dinți cu plante indică faptul că anumite extracte de plante - ceai verde, aloe vera și neem, un copac folosit tradițional pentru îngrijirea orală în Asia de Sud - pot avea efecte antibacteriene și pot ameliora inflamația gingivei, o afecțiune cunoscută sub numele de gingivită, care se manifestă sub formă de roșie, umflare și hemoragie la spălat. O revizuire sistematică din 2024 a investigațiilor anterioare a sugerat că unele plante pentru îngrijirea bucală, în special spălătorii bucale, pot reduce acumularea de placă și pot controla gingivită într-o măsură comparabilă cu tratamentele convenționale.

Cu toate acestea, multe dintre studiile incluse au fost scurte, iar metodologii lor diferă, ceea ce împiedică capacitatea de a evalua eficacitatea pe termen lung a anumitor ingrediente.

Reducerea placii și calmarea gingii inflamate este benefică, dar nu înlocuiește acțiunea de prevenire a cavității a fluorurii, iar dovezile actuale nu susțin ideea că componentele din plante pot înlocui rolul protector stabilit de fluorură.

Pastă de dinți pe bază de cărbune reprezintă o altă categorie care este frecvent comercializată ca o soluție naturală de albire. O analiză din 2023 a literaturii disponibile a constatat că dovezile privind capacitatea de albinare a cărbunelui de lemn sunt limitate și inconcludente. Mai mult decât atât, mai multe studii au indicat că pasta de cărbune poate fi mai abrasivă, având posibilitatea de a stârni smaltul prin fricție repetată. Cele mai multe cercetări până în prezent au fost efectuate în cadrul unor laboratoare controlate, astfel încât rămâne incert cât de pronunțat este efectiv efectul abrasiv în timpul utilizării zilnice.

În consecință, în timp ce pasta de dinți din cărbune este adesea promovată ca o modalitate naturală de a obține dinți mai strălucitori, datele științifice nu confirmă beneficiile substanțiale de albire, iar îngrijorările privind uzura emailului persistă.

Cea mai simplă metodă de selecție a unei pasti de dinți adecvate este examinarea concentrației de fluoruri indicate pe ambalare. În Regatul Unit, Serviciul Național de Sănătate recomandă adulților să utilizeze pasta de dinți care conține cel puțin 1.350 de părți pe milion (ppm) de fluor, ceea ce înseamnă cel puțin 1.350 de unități de fluor pe un milion de unități de pasta.

Copiii au nevoie de doze specifice vârstei: cei sub trei ani ar trebui să utilizeze o cantitate de smear de pasta de dinți cu cel puțin 1.000 ppm de fluor; copiii cu vârste cuprinse între trei și șase ani ar trebui să utilizeze o porțiune de dimensiunea unui pereu de pasta de dinți care să ofere 1.000-1.500 ppm de fluor; iar de la vârsta de șapte ani, concentrația recomandată rămâne de 1.350-1.500 ppm.

În plus, spălatul de două ori pe zi timp de aproximativ două minute, încheiând cu ultima sesiune înainte de culcare, și expectorarea pastei în exces, în loc să se spală imediat cu apă, permite fluorului să rămână mai mult pe dinți, îmbunătățind efectul său protector.

Un dentist poate oferi orientări personalizate cu privire la necesitatea unor măsuri suplimentare de prevenire a cariesului.

Deși ingredientele naturale pot avea un loc legitim în regimurile de îngrijire orală, etichete precum natural sau organic nu pot servi ca dovadă de eficacitate. O cantitate adecvată de fluor, disponibilă în prezent ca un agent preventiv ieftin și foarte eficient, rămâne cel mai simplu mijloc de protecție a dinților. Autorul, Aylin Baysan, declară că nu există legături financiare, consultanță, proprietate de acțiuni sau finanțare de la nicio entitate care ar putea beneficia de acest articol și confirmă că nu există afiliații relevante în afara poziției academice deținute.