Când pierderea mirosului devine o problemă serioasă: cauze și semnale de alarmă

De la o simplă răceală la riscuri ascunse

Publicat pe 17 septembrie 2026, sub redacția șefă a Alexandrei Necșoiu, acest articol aduce în prim-plan o problemă cu care mulți se confruntă: pierderea mirosului, explicată prin prisma dr. Cătălina Moinescu, medic generalist. Specialistul detaliază de ce dispare simțul olfactiv, cum se pune diagnosticul și ce e de făcut pentru a-l recupera. Deși dăm vina pe o răceală sau pe un virus sezonier, medicii ne avertizează că uneori e vorba despre afecțiuni mai complexe care cer un consult medical rapid. Întrebarea e simplă: cât timp mai așteptăm să ne revină mirosul de la sine și când e cazul să ne alarmăm?

Factori declanșatori și cauze medicale

Dr. Cătălina Moinescu explică faptul că, în cele mai multe cazuri, problema este trecătoare și legată de infecții virale, rinită alergică, sinuzită sau un nas înfundat. Totuși, trebuie să ne punem semne de întrebare dacă mirosul dispare brusc fără să fim răciți, dacă persistă și după ce ne-am vindecat sau dacă vine la pachet cu alte stări neplăcute. Să nu uităm că mirosul este scutul nostru invizibil: ne anunță dacă ceva a luat foc, dacă sunt scăpări de gaze sau dacă mâncarea s-a stricat.

Cum facem diferența între o gripă și o problemă gravă

Cauzele care ne lasă fără miros sunt diverse. În fruntea listei stau infecțiile virale, inflamațiile și blocajele nazale provocate de polipi, sinuzite sau rinite. De asemenea, o lovitură la cap, fumatul prelungit, substanțele chimice iritante sau pur și simplu înaintarea în vârstă ne pot afecta simțul olfactiv. În cazuri mai rare, dar importante, de vină pot fi anumite medicamente, probleme neurologice sau tumori care presează nervii olfactivi.

Dacă nasul ne este înfundat și curge, iar mirosul revine pe măsură ce ne simțim mai bine, n-avem motive de panică. Însă mersul la medic devine obligatoriu dacă simțul olfactiv nu revine după câteva săptămâni, dacă pierderea este totală, apare doar pe o nară, se agravează în timp sau vine însoțită de dureri de cap, sângerări nazale ori semne neurologice.

Legătura neștiută cu bolile neurodegenerative

Un punct important atins de dr. Moinescu este legătura dintre anosmie și bolile sistemice. Pierderea mirosului poate fi un semnal timpuriu pentru afecțiuni neurodegenerative, cum este boala Parkinson. Chiar dacă un astfel de simptom izolat nu pune singur un diagnostic, iar cauzele legate de ORL sau virusuri rămân cele mai comune, o tulburare care persistă fără o cauză nazală evidentă cere investigații amănunțite, inclusiv un consult neurologic.

Semnele de alarmă care cer un control urgent

Trebuie să ajungem de urgență la medic dacă pierderea mirosului se însoțește de slăbiciune musculară, amorțeli pe o parte a corpului, probleme de vorbire, confuzie, vedere dublă, amețeli puternice sau o durere de cap cumplită și bruscă. Nici loviturile la cap din trecut, sângerările nazale dese, blocarea unei singure nări, febra mare, durerile faciale sau secrețiile purulente cronice nu sunt de trecut cu vederea.

Cum sunt afectate gustul și plăcerea de a mânca

Mulți cred că pierderea mirosului înseamnă automat pierderea gustului. Realitatea e alta: putem simți în continuare gusturile de bază – dulce, sărat, acru, amar și umami –, dar pierdem complexitatea aromelor. Altfel spus, știm că mâncarea e sărată, dar nu mai simțim savoarea specifică a felului de mâncare respectiv. Deși se poate pierde doar gustul, o astfel de situație este mult mai rară decât problemele de miros.