Cum stresul provoacă dureri de cap, greață și pierderea vederii

Ionuț Cucu a subliniat că fenomenul nu se limitează!

Cum tensiunea psihică se transformă în simptome fizice: dureri de cap, greață și tulburări vizuale

Corpul uman funcționează ca un sistem de alertă complex, care semnalează disconfortul interior prin manifestări fizice concrete. Atunci când o persoană traversează o fază dificilă, dar nu reușește să numească sau să articuleze ceea ce simte, organismul preia rolul de translator al suferinței.

Această proces, cunoscut în psihologie sub denumirea de somatizare, explică de ce stresul cronic se traduce adesea în dureri de cap persistente, senzație de amețeală, greață sau, în cazuri extreme, chiar în pierderea vederii.

Ionuț Cucu, psiholog și invitat în cadrul emisiunii Observator 16, a subliniat că fenomenul nu se limitează la adulți. Deși mulți cred că este vorba despre un pacient imaginar, realitatea clinică arată că simptomele sunt la fel de acute și la copii și la tineri.

În practica psihoterapiei, mulți pacienți ajung în cabinet tocmai pentru a rezolva aceste conflicte interioare care se manifestă fizic.

Un exemplu ilustrativ, menționat cu acordul părinților în scop educativ, este cazul unei fetițe care a suferit o pierdere a vederii într-un context familial marcat de divorț. Acest episod subliniază faptul că când un minor nu are capacitatea de a gestiona presiunile din mediul familial și nu poate comunica nevoile sale, corpul devine principalul canal de expresie.

Ce strategii a enumerat specialistul pentru a preveni somatizarea?

Când organismul „spune nu”, boala nu este o invenție a pacientului, ci o reacție autentică a sistemului nervos la suprasarcina emoțională. Este esențial ca adulții din jur să valideze acea durere și să oferească suport, recunoscând că simptomele sunt reale și nu un simplu pretext.

În ceea ce privește procesul de vindecare, expertul a precizat că este necesară o abordare etapizată. În ambele categorii de vârstă, primul pas constă în vizita la medic pentru a excluder oricărei cauze organice. Abia după ce se confirmă absența unei afecțiuni medicale, se poate începe lucrarea psihoterapeutică. La copii și adolescenți, cadrul de intervenție este distinct: prima acțiune se adresează familiei, cu ședințe dedicate exclusiv părinților, pentru a găsire modalități de a gestiona procesul de separare sau divorț cu un nivel redus de conflict, evitând astfel ca tensiunea să fie absorbă de corpul copilului.

Pentru a preveni somatizarea, specialistul a enumerat câteva strategii accesibile oricărui adult sau familie acasă. Cel mai important factor de protecție este rețeaua de suport social. Studiul longitudinal realizat de Universitatea Harvard a demonstrat că starea de bine și fericirea depind fundamental de calitatea relațiilor interpersonale. Prin urmare, este crucial să se cultiveze legături sigure cu prieteni, rude și cunoscuți, oferind un spațiu în care să se împărtășească dificultățile și să se exprese emoțiile liber.

Mișcarea corporală și plimbările în natură constituie alte instrumente eficiente de autoreglare. Tehnicile simple de respirație ajută la reducerea tensiunii acumulate. Totuși, în anumite situații, aceste metode pot fi insuficiente, mai ales la adulți care au dezvoltat, încă din copilărie, un mecanism de izolare emoțională.

Această dinamică este comparată de specialist cu „legea lui Arhimede al emoțiilor”. Dacă amestecăm o minge în apă adâncă, ea va reveni la suprafață la fel cum emoțiile reprimate vor ieși la iveală în cele din urmă. Mulți adulți au crescut într-un mediu în care expresia emoțiilor era considerată rușinoasă sau neapropiată, ceea ce i-a forțat să reprime simțirile. Această istorie afectivă lasă o amprentă profundă, făcând ca stresul să se acumuleze sub o formă latentă, până când corpul devine locul unde se manifestă conflictul neînchis.