Nu ignora emoțiile: Cum să ajuți cu adevărat

Validarea emoțională: Ce spun studiile

Să ne imaginăm o situație familiară: Ana se întoarce acasă de la serviciu, copleșită de tristețe.

Sănătate Mentală și Wellness

Legătura dintre stres şi bunăstare sexualăFanteziile sexuale: hărți ale lumii noastre interioareCât ar trebui să dureze puiul de somn ideal pentru corp și creier?Legăturile puternice, scut împotriva sinuciderii la adolescenți

În mintea ei, un incident minor de la birou a devenit deja un dezastru, prevestind sfârșitul oricăror șanse de promovare și începutul unei perioade în care va fi privită negativ de colegi.

Dan, partenerul ei, încearcă să o consoleze, spunându-i: „Hei, nu te supăra atât de mult, e doar o chestie minoră, nu e capăt de lume. Acum ești acasă, lasă grijile de la muncă deoparte; suntem doar noi doi și o să vedem cum rezolvăm. Nu te mai gândi la reacțiile negative.” Intenția lui Dan este bună, vrea să o facă pe Ana să se simtă mai bine.

Ascultarea activă și empatia

Problema este că, fără să-și dea seama, mesajul pe care îl transmite este că emoțiile Anei sunt nejustificate sau că ar trebui pur și simplu ignorate.

Acest subiect a fost aprofundat ani mai târziu de Catherine Shenk și Alexander Fruzzetti, al căror studiu inițial a explorat impactul validării și invalidării emoționale. Ei au descoperit că, în timp ce invalidarea emoțională amplifică disconfortul și reacțiile fiziologice asociate stresului, validarea ajută la reglarea și stabilizarea emoțiilor. Ce ar fi putut face Dan diferit? Validarea nu înseamnă să fii de acord cu toate concluziile sau scenariile pe care le formulează cineva. Înseamnă, mai degrabă, să recunoști și să accepți că persoana simte ceea ce simte, indiferent dacă tu consideri că este justificat sau nu.

În literatura de specialitate recentă, psihologii subliniază importanța ascultării active, atât în relațiile de cuplu, cât și la locul de muncă. Atunci când Dan adoptă o atitudine de validare, el recunoaște sentimentele Anei fără a le minimaliza, facilitând astfel un proces de autoreglare emoțională. Studiile lui Shenk și Fruzzetti arată că, în medii stresante, validarea poate reduce nivelul cortizolului și poate îmbunătăți capacitatea de concentrare. Un alt aspect esențial este empatia cognitivă, care permite interlocutorului să înțeleagă perspectiva celuilalt, chiar dacă nu împărtășește aceeași opinie. Prin aceste tehnici, Dan poate transforma o situație tensionată într-o oportunitate de creștere personală și profesională pentru amândoi, consolidând relația și oferind un sprijin real.