Gáspár György: Ce faci în cuplu contează, nu ce știi

Acțiunea vs. Cunoștință

Deși avem la dispoție o bibliotecă plină de manuale despre dinamica afectivă și pot deciodea ușor mecanismele emoționale care ne gândesc, o întrebare fundamentală rămâne: cum ne conductăm când partenerul nostru ne rănește, se izolează sau îndeplinește cuvinte durate?

În cadrul emisiunii „Perspective”, moderată de Luminița Luca, psihoterapeuta Gáspár György explorează prăpastia care desparte teorie de practică, analizează cum disputele consolidă legăturile și subliniază importanța dorinței de a repara legătura afectivă. Astăzi avem la dispoție un vocabular extins care ne permite să descriem trăirile noastre interne. Discutăm frecvent despre limite personale, fragilitate, necesități specifice și modele comportamentale repetitive. Acest reper lingvistic ne ajută să verbalizăm experiențele care, în trecut, erau lăsate nelucidate. Cu toate acestea, etichetează o problemă nu garantează automat o strategie eficientă de gestionare. Gáspár György aclara că diferența decisivă se joacă pe acțiunea concretă, nu pe volumul de informații asimilate. Soliditatea unei uniuni se forjează prin comportamente observabile, inclusiv cum partenerii revin unul spre celălalt după o criză.

De exemplu, ascultarea activă este vitală, dar în plină escaladă a tensiunii, instinctul ne face să ne construim apărări verbale înainte ca interlocutorul să finalizeze fraza.

Modelul familial și relațiile noastre

Similar, teoretic vulnerabilitatea există, dar rezistența internă ne impiedică să admitem singurătatea sau să cerem sprijin extern. Exercițiul practic al relaționalității constă în încercarea de a acționa diferit, acceptând riscul inițial de eșec. Pentru terapeut, dreptul de a greși este esențialul pilon al dezvoltării personale. Progresul implică tentate, momente de disconfort și, inevitabil, reîncercări. Chiar și cei cu abilități sociale rafinate se fac erori. Diferența constă în capacitatea de a identifica propria contribuție la ruperea legăturii și să se implică activ în restaurarea sa.

The way we relate today is often shaped by the gap between the idealized relationship we imagine and the real behavior that appears when intimacy becomes possible. Gáspár György proposes that we look back at our personal history. How were conflicts handled in our family of origin? Were grievances voiced or were hostile silences the norm? Were there signs of affection? Were apologies requested? Did we ever reach reconciliation, or were we left only with the memory of tension? From his perspective, these recollections shape our expectations and reflections in adult relationships. For instance, the habit of withdrawing can be an internalized defense mechanism that develops long before we meet our current partner. Analyzing the past seeks understanding, not judgment: recognizing lessons about closeness, disagreement and the need for security.

Conflict constructiv: tipuri și sens

Once a repetitive pattern is identified, building new, healthier ways becomes possible, though the familiar routine may no longer be the only option available.

Dialogul imago: ascultare activă

In the segment titled ‘When conflict makes sense’, the specialist clearly separates destructive disputes — marked by aggression, intimidation or abuse — from constructive ones, where differences can be articulated and understood. The meaning of a disagreement emerges when partners manage to discuss the underlying issues behind the accusations. Gáspár György uses the example of exhausted parents: one handles most of the childcare, while the other focuses intensely on work to ensure financial stability. Both feel they give a lot, yet receive insufficient recognition. On the surface, mutual accusations appear, but deeper down they reveal a need for support, a desire to be seen, and fear that their effort goes unnoticed. This insight calls for a communication style that encourages listening. If we resort to threats or pressure, the other person becomes defensive, making it much harder to hear the real needs hidden behind the words.

One of the central tools introduced in the program is the imago dialogue. According to Gáspár György, it relies on a back‑and‑forth exchange where each person speaks and then listens with the purpose of truly understanding the other’s experience. The method rests on three key steps: first, mirroring — restating the received message to confirm that the interpretation is correct; second, validation — acknowledging that the partner’s viewpoint follows an internal logic, even if it differs from ours; third, empathy — trying to feel the other’s emotions and checking whether our hypotheses match their actual feelings. Validation is often the hardest part. Adesea, a admite că experiență