Cum reacționează creierul vârstnicilor după doar trei ore de somn?

De ce rezistă mai bine bunicii la o noapte albă?

O noapte de doar câteva ore de somn poate afecta creierul tinerilor și al bătrânilor în moduri complet diferite.

Un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea Simon Fraser din Canada arată că activitatea dintre regiunile creierului diferă radical între cele două grupe de vârstă în cazul unei odihne insuficiente.

Rezultatele sugerează că un creier sănătos aflat la vârsta a treia ar putea deține mecanisme ingenioase de adaptare, care îl ajută să facă față mai bine unei nopți albe sau fragmentate. Cu toate acestea, oamenii de știință subliniază că această capacitate de adaptare nu înseamnă că lipsa somnului rămâne fără urmări pentru sănătate.

Studiul a fost publicat în revista științifică Imaging Neuroscience și a comparat activitatea rețelelor cerebrale la două loturi de adulți: primul format din persoane între 20 și 30 de ani, iar al doilea din adulți între 65 și 75 de ani.

Josh Neudorf, cercetător la Institutul de Neuroștiință și Neurotehnologie din cadrul Universității Simon Fraser, explică faptul că cercetările anterioare arătau deja o anumită rezistență a persoanelor în vârstă în fața efectelor oboselii.

Ce se schimbă în creier după trei ore de odihnă?

„Pentru cei mai în vârstă, se pare că se descurcă mai bine cu efectele somnului insuficient, în timp ce adulții mai tineri, după cum știm deja, prezintă simptome frecvente, cum ar fi starea de spirit scăzută și capacitatea cognitivă redusă, după o noapte de somn de calitate slabă. Acest studiu încearcă să înțeleagă mecanismul din spatele acestei diferențe. Cum reacționează creierul persoanelor în vârstă atunci când nu dorm suficient?”, detaliază Neudorf.

Cercetătorii au analizat conexiunile dintre diferitele regiuni ale creierului, adică modul în care activitatea dintr-o zonă influențează alta.

Rezultatele au fost surprinzătoare: după o durată redusă de somn, anumite conexiuni cerebrale au devenit mai puternice la adulții tineri, în timp ce la cei în vârstă s-au slăbit.

„Am descoperit ceva foarte surprinzător. Creierul tinerilor și al bătrânilor reacționează în mod opus la lipsa acută de somn. Anumite conexiuni din creierul adulților tineri au arătat o conectivitate crescută ca răspuns la durata redusă a somnului. În schimb, aceleași conexiuni din creierul persoanelor în vârstă au arătat o scădere a conectivității”, spune specialistul.

Potrivit lui Neudorf, această reducere a conectivității poate favoriza o organizare mai eficientă a rețelelor cerebrale. Creierul funcționează prin grupuri de regiuni care comunică strâns între ele.

„Această scădere a conectivității favorizează o organizare modulară mai eficientă a creierului în ansamblu. Cu alte cuvinte, creierul funcționează mai eficient pentru a menține funcțiile cognitive. În schimb, creșterea conectivității creierului tinerilor sugerează că aceștia trebuie să depună mai multe eforturi pentru a-și menține funcțiile”, adaugă doctorul.

Care este secretul din spatele teoriei compensației?

Cercetătorii notează totuși că studiul nu a testat direct dacă aceste modificări ale conexiunilor cerebrale i-au ajutat efectiv pe vârstnici să gândească mai limpede sau să obțină rezultate mai bune la testele cognitive. Beneficiul rămâne, deocamdată, o interpretare a activității cerebrale observate.

De ce reacționează tinerii altfel decât bunicii? Oamenii de știință nu au încă un răspuns bătut în cuie, dar iau în calcul teoria compensației.

Potrivit acesteia, pe măsură ce îmbătrânește, creierul își poate reorganiza conexiunile și poate recurge la strategii alternative pentru a-și proteja funcțiile.

„Calitatea somnului începe să se schimbe și să se deterioreze într-o anumită măsură la persoanele în vârstă”, explică autorii studiului, deschizând calea spre noi cercetări privind reziliența creierului uman.

Între timp, specialiștii ne reamintesc că lipsa de somn cronică rămâne periculoasă la orice vârstă, crescând semnificativ riscul de demență și de boli cardiovasculare, indiferent cât de bine s-ar adapta organismul pe termen scurt.