Două din trei proceduri de avort sunt în privat, jumătate din spitalele de stat refuză intervenția

Câte dintre cele 57 de unități au confirmat capacitatea de a efectua avorturi?

Conform datelor recente furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), majoritatea covârșitoare a întreruperilor de sarcină la cerere au loc în clinicile private, reprezentând peste 72% din totalul intervențiilor raportate în anul 2025. Această tendință reflectă o disparitate semnificativă în accesibilitatea serviciilor din sectorul public, unde aproximativ jumătate dintre spitalele de stat care au Analiza detaliată realizată de Centrul FILIA, care a sondat 204 unități sanitare publice, relevă o imagine complexă a realității medicale din România.

Din numărul total al instituțiilor contactate, s-au primit 127 de Rezultatele arată că în 49,6% dintre unitățile care au Pe de altă parte, 44,8% dintre cele 57 de spitale care au confirmat existența serviciului declară că oferă această opțiune, restul procentual, adică 7,9%, rămânând fără o poziție clară în Motivațiile invocate de cadrele medicale pentru refuzul intervenției variază considerabil.

În documentele oficiale transmise, 41% dintre spitale au atribuit decizia unor convingeri religioase, urmate de 38% care au apelat la clauza de conștiință. Doar 10% au menționat riscurile legate de malpraxie sau complicațiile procedurale. De asemenea, au fost semnalate obstacole logistice, precum lucrări de renovare, relocări sau lipsa temporară a unui spațiu adecvat pentru desfășurarea actului medical.

Dintre cele 57 de unități care au confirmat oficial capacitatea de a efectua avorturi, distribuția metodelor este următoarea: 24 de spitale (42%) oferă ambele variante, atât chirurgicală, cât și medicamentoasă; 22 (38,6%) se limitează exclusiv la metoda chirurgicală; iar 11 (19,3%) propun doar varianta medicamentoasă.

Costurile constituie un alt factor determinant în alegerea dintre sectorul public și cel privat.

Deși nu există un tarif unic impus la nivel național, iar multe instituții nu au comunicat prețurile, datele disponibile indică o diferență de cinci ori între cele două medii.

În spitalele de stat, plafonul maxim menționat este de 1.000 de lei pentru avortul chirurgical și 750 de lei pentru cel medicamentos. În clinica privată, însă, cheltuielile pot atinge suma de 5.000 de lei.

Această disparitate financiară explică parțial de ce, conform statisticilor INSP, 10.707 avorturi la cerere au fost realizate în mediul privat în 2025, comparativ cu doar 4.082 în unitățile publice.

Au fost găsite neconcordanțe între declarațiile scrise și cele verbale?

Mai mult, în 13 județe nu a fost înregistrat niciun caz de avort la cerere în sistemul public.

Verificarea coerenței dintre declarațiile scrise și cele verbale a evidențiat neconcordanțe.

La nivel european, legislația privind întreruperea sarcinii prezintă diferențe notabile.

În România, Codul Penal penalizează procedura dacă este efectuată după 14 săptămâni, cu excepții medicale specifice. Franța adoptă o reglementare similară, dar acoperă costurile integral pentru pacientă.

Germania permite intervenția în primele 12 săptămâni de la concepție, condiționată de o consultație obligatorie la un centru autorizat și o perioadă de așteptare de minim 3 zile între consiliere și procedură.

Polonia rămâne una dintre țările cu regulamentele cele mai stricte, permisiunea fiind acordată doar în cazuri de pericol pentru viața sau sănătatea femeii sau în situația unei sarcini rezultate dintr-o faptă ilicită.

Astfel, în funcție de granița de 12 săptămâni sau de 24 de săptămâni, regulile diferă substanțial între statele membre ale Uniunii Europene.