Același diagnostic, o boală diferită?

Semnalele proteice se pot potrivi cazurilor GSK?

GSK și Alamar vor profila peste 60.000 de probe de serum pentru a vedea cum un singur diagnostic poate ascunde mai multe boli. Doi pacienți părăsesc clinica cu același diagnostic și aceeași prescripție medicală.

Unul devine mai bun. Celălalt se înrăutățește.

Doctorii au văzut acest lucru de atâta timp cât există medici, și o nouă colaborare între Alamar Biosciences și GSK vrea să caute motivul în sânge.

În conformitate cu acordul, anunțat la 3 noiembrie, Alamar va aplica platforma NULISA la mai mult de 60.000 de probe de serum dintr-o cohorte variată de pacienți, lucrând cu GSK pentru a lega rezultatele cu rezultatele clinice [1].

Niciuna dintre societăți nu a dat un termen sau termeni financiari. O etichetă, mai multe boli. Eliberarea face un punct simplu.

Multe afecțiuni care au același nume clinic acoperă, de fapt, grupuri biologic diferite de pacienți.

Asta ar putea explica de ce progresia bolii și reacția la tratament variază atât de mult între persoanele cu același diagnostic. Planul este de a măsura proteinele care circulă și de a le alinia cu date clinice din lumea reală.

Două panouri Alamar vor efectua măsurarea: NULISAseq Imune 340 și NULISAseq Neuro 220. Unul se uită la proteinele legate de imunitate, iar celălalt la cele neurologice. Condițiile de aplicare sunt respiratorii, ficatul, rinichii, neurologice și autoimune.

Împreună, scrie comunicatul, panourile sunt concepute pentru a construi un set de date profunde de biomarcatori în toate zonele de boală în care dezvoltarea terapeutică a fost istoric dificilă deoarece pacienții diferă atât de mult.

Cele patru întrebări pe care studiul le va pune companiile enumeră patru domenii de anchetă. În termeni simpli, arată așa.

Primul este dacă semnalele proteice corespunde cu ceea ce s-a întâmplat cu pacienții, adică diagnosticuri înregistrate, modele de prescripție și evenimente clinice.

Al doilea este dacă anumite proteine sau combinații individuale prezic cine este susceptibil la o boală și cât de sever devine cu timpul și în timpul îmbătrânirii.

Al treilea este cel mai interesant. Eliberarea îl numește endotipare mecanică, ceea ce înseamnă descoperirea subtipurilor biologice ascunse sub o singură etichetă clinică. Al patrulea este răspunsul la medicamente, sau modul în care profilul proteic al unei persoane se relatează cu modul în care răspunde la terapiile existente.

Robert Scott, Senior VP de cercetare și dezvoltare în domeniul științelor de traducere la GSK, a declarat că proteomica a devenit o frontieră majoră.

Pacienții cu același diagnostic sunt grupați biologic?!

Proteomics a apărut ca una dintre cele mai promițătoare frontiere în medicina de precizie, iar calitatea măsurărilor de pe platforma NULISA a Alamar oferă un potențial enorm, a spus el. El a continuat să descrie cum GSK speră să-l folosească.

Prin profilarea proteomului la scară largă într-o populație de pacienți diversă, avem potențialul de a modela modul în care identificăm populațiile de pacienți, proiectăm studii clinice și, în cele din urmă, dezvoltăm terapii mai direcționate și eficiente, a spus Scott.

Dr. Yuling Luo, fondatorul, CEO și președinte al Alamar, a fost mai îndrăzneț cu privire la ceea ce ar putea găsi tehnologia.

Credem că aplicarea platformei noastre ultra-sensibile NULISA va descoperi modele proteomice care au fost anterior obscurate, producând semnături capabile să stratifice pacienții pentru prevenirea și tratamentul cu precizie în stadiul cel mai devreme posibil, Luo a spus.

Stratificarea înseamnă doar sortare.

Pacienții cu același diagnostic sunt clasificați în grupuri în funcție de biologie, astfel încât un tratament poate fi combinat cu cel mai probabil grup de beneficiari. Citind între rânduri, câteva lucruri se remarcă. Studiile clinice sunt scumpe, iar un medicament poate eșua la un grup mixt de pacienți, chiar dacă funcționează bine la un subgrup.

Menționarea lui Scott despre proiectarea studiilor sugerează că GSK vede semnăturile de proteine ca o modalitate de a selecta participanții potriviți înainte de începerea unui studiu.

Asta e o inferență, iar eliberarea nu explică. Cohortea cuprinde, de asemenea, mai multe sisteme de organe. Cele mai multe studii proteomice rămân la o singură boală.

Folosirea unor panouri imunitare și neurologice la pacienții respiratorii, hepatici, renali și autoimuni ar putea arăta dacă anumite modele de proteine se repetă în condiții foarte diferite.

Conexiunea cu longevitatea Cercetarea în vârstă are o problemă de sortare a ei înșiși.

Oamenii îmbătrânesc la viteze diferite, iar doi oameni de 70 de ani pot avea biologie foarte diferită sub aceeași naștere. Aceeași logică se aplică și aici.

Dacă semnăturile de proteine pot separa pacienții care arată identic pe hârtie, abordarea ar putea ajuta în cele din urmă la separarea persoanelor care îmbătrânesc bine de persoanele care nu sunt, cu mult înainte ca un diagnostic să aterizeze.

Pentru moment, testul practic este dacă 60.000 de probe pot produce semnături care rezistă. Cercetătorii vor urmări primele date pentru a afla dacă un singur diagnostic ascunde cu adevărat mai multe boli. Te întrebi câte medicamente eșuate ar fi funcționat la pacienții potriviți?

Intreaba DLT sa identifice programe de medicamente revizuite prin subgrupuri de pacienti definite de biomarcatori sau sa ma arate companiile care repozitioneaza candidații de la rafturi folosind stratificarea pacientilor - explora platforma AICI. [1] https://investors. alamarbio. com/news-releases/news-release-details/alamar-biosciences-partners-gsk-large-scale-proteomic-study The post Same diagnosis, different disease?

GSK vrea să știe a apărut primul pe Longevity. Technology.