Creierul uman produce neuroni noi chiar și la vârste înaintate

O premieră mondială în neuroștiințe?

Un studiu recent, derulat la Institutul Karolinska din Stockholm și publicat în revista științifică de referință Science în anul 2025, a stabilit fără echivoc că organul de gândire al omului continuă să producă celule nervoase noi chiar și în etapele avansate ale vieții. Această constatare infirmă ipotezele vechi, care susțineau că procesul de regenerare se oprește după perioada copilăriei.

Cercetătorii au reușit să izoleze și să caracterizeze exact acele celule precursoare din care iau naștere neuronii noi, rezolvând astfel o dispută academică care a durat mai mulți ani.

Printre semnatarii lucrării se numără și Ionuț Dumitru, un savant român care a explicat pentru publicul larg implicațiile acestei descoperiri asupra înțelegerii procesului de îmbătrânire cerebrală, precum și modul în care stilul de viață poate influența acest mecanism.

Timp de mult timp, comunitatea științifică a rămas împărțită cu privire la întrebarea dacă nașterea de noi neuroni persistă după creșterea corporală. Diferitele cercetări anterioare au oferit răspunsuri contradictorii, în mare parte din cauza dificultății tehnice de a găsi și a distinge aceste celule rare din masa țesutului cerebral.

Echipa suedeză, în care este inclus și dr. Ionuț Dumitru, a depășit aceste obstacole utilizând instrumente de inteligență artificială pentru a analiza expresia genelor și a separa celulele stem neuronale de restul țesutului.

Rezultatele au arătat o variabilitate semnificativă între indivizi: unii adulți prezentau o activitate regenerativă mai intensă, în timp ce la alți subiecți nu s-a detectat aproape niciun semn al acestui proces.

Ce legătură există cu memoria la bătrânețe?

O altă lucrare, apărută în anul 2026 în publicația Nature, adaugă o dimensiune nouă asupra legăturii dintre regenerarea neuronală și păstrarea memoriei la vârstnici. Datele indică faptul că persoanele de peste 80 de ani care au o memorie de excepție afișează un nivel mai ridicat al markerilor asociați cu nașterea de neuroni, pe când la pacienții diagnosticați cu boala Alzheimer aceste semne sunt aproape inexistente.

Aceste date sugerează o corelație puternică între activitatea regenerativă și funcția cognitivă, deși relația de cauzalitate rămâne încă sub dezbatere.

Ionuț Dumitru este primul autor al studiei din Science și lucrează în echipa profesorului Jonas Frisén, în cadrul departamentului de biologie celulară și moleculară la Institutul Karolinska.

Traiectoria sa academică a început cu studiul biochimiei la Universitatea din București, continuând apoi cu o specializare în biologie moleculară și cercetarea celulelor stem în Germania, unde a realizat un doctorat la Centrul German de Cercetare a Cancerului din Heidelberg.

Motivația sa a fost să investigheze direct acest fenomen în țesutul cerebral uman, motiv pentru care a ales să se alăture echipei suedeze, cunoscută pentru tradiția sa în studiul formării de noi celule.

Într-un interviu exclusiv, dr. Dumitru a detaliat motivele pentru care demonstrarea acestui proces a fost atât de dificilă timp de mulți ani. El a explicat că celulele implicate sunt extrem de rare și greu de identificat, iar analizele se bazau adesea pe mostre post-mortem, ale căror calități variază considerabil.

În plus, markerii folosiți pentru a distinge celulele stem și progenitorii nu sunt întotdeauna specifici acestor populații celulare. Aceste limitări tehnice au generat concluzii contradictorii în literatura de specialitate.

De ce a fost atât de greu de demonstrat?

În studiul publicat în Science în 2025, echipa a izolat în hipocampusul unor adulți cu vârsta de până la 78 de ani celule progenitoare care se aflau în proces de diviziune și purtau semnătura moleculară a liniei care produce neuronii granulari din girusul dentat. Găsirea acestor celule în stare de multiplicare a fost o piesă esențială lipsită până atunci în demonstrația științifică a regenerării neuronale la om.

Cercetătorul român a subliniat că, deși la multe specii de mamifere acest proces este bine documentat, la om el este mult mai greu de studiat din cauza rarității acestor celule. Această dificultate a alimentat o controversă îndelungată privind existența reală a formării de noi neuroni în creierul adult uman.

În ceea ce privește diferențele individuale, dr. Dumitru a menționat că există variații majore între subiecți.

Unii adulți prezentau o activitate regenerativă mai intensă, în timp ce la alții nu se detecta aproape niciun semn. În prezent, nu se știe cu precizie ce factori explică aceste deosebiri. Este posibil să fie vorba de predispoziții genetice, de stilul de viață sau de prezența unor afecțiuni.

Este esențial să nu se confunde absența detectării cu absența reală a procesului, având în vedere limitele metodelor de analiză.

Neuronii nou generați posedă, în perioada lor de maturizare, proprietăți diferite de cele ale celulelor nervoase mature și prezintă un grad ridicat de plasticitate. Din acest motiv, chiar și un număr relativ mic de astfel de celule poate modela funcționarea întregului circuit.