Jumătate dintre angajații europeni se confruntă cu un pericol psihologic pe care puțini îl recunosc

Ce nu se spune despre stresul la locul de muncă?

Într-o lume în care volumul de muncă crește și orele de lucru se prelungesc, aproape jumătate dintre angajații Uniunii Europene se află sub presiune psihologică. Conform datelor Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU‑OSHA), 45% dintre angajați sunt expuși factorilor care pot deteriora starea lor psihică, iar 44% se simt copleșiți de termenele strânse sau de sarcinile excesive.

Factori de risc în contextul actual

Aceste cifre se înrostează în contextul unui sector în schimbare: deficitul de personal, creșterea vârstei medii a lucrătorilor și o piață a muncii tot mai competitivă. În acest mediu, programul lung, sarcinile emoțional solicitante, ritmul accelerat și relațiile tensionate cu superiorii sau colegii devin factori de risc major pentru sănătatea mintală. În cazuri extreme, angajații pot fi expuși hărțuirii, intimidării sau chiar violenței la locul de muncă.

Riscurile psihosociale nu trebuie ignorate

William Cockburn, directorul executiv al EU‑OSHA, subliniază că aceste riscuri trebuie evaluate și gestionate cu aceeași rigurozitate ca și pericolele fizice. Deși sunt de o importanță majoră, multe companii încă tratează problemele de sănătate mintală ca pe un subiect delicat și evitabil. Reticența de a discuta deschis despre stres și anxietate este, după cum spune Cockburn, principalul obstacol în implementarea unor măsuri eficiente.

Costurile economice ale stresului

Consecințele nu se rezumă la suferința individuală. Institutul Sindical European (ETUI) estimează că depresia legată de activitatea profesională aduce unele 100 de miliarde de euro de costuri anual în UE. Aceasta include absenteismul, scăderea productivității, cheltuielile medicale și alte implicații sociale. Stresul prelungit poate conduce la epuizare, tulburări de somn, anxietate și probleme de concentrare, deschizând calea spre fenomenul burnout.

Prevenția trebuie să fie structurală

Prevenția nu trebuie să se limiteze la sfaturi individuale privind gestionarea stresului. Specialiștii recomandă schimbări concrete în modul de organizare a muncii. Teama de a fi percepuți ca necapabili sau nepotriviți poate determina angajații să-și ascundă dificultățile emoționale, întârziind astfel identificarea și soluționarea problemelor. Esther Lynch, secretarul general al Confederației Europene a Sindicatelor (ETUC), subliniază că responsabilitatea de a preveni riscurile psihosociale trebuie să revină în primul rând organizațiilor, nu doar persoanelor afectate. Ea compară protecția sănătății mintale cu măsurile de securitate fizică: „Nu așteptăm ca cineva să-și piardă un deget înainte de a instala dispozitive de protecție”, spune Lynch, accentuând că riscurile trebuie identificate înainte de a produce consecințe grave.

Implicarea angajaților în decizii

Un alt aspect critic evidențiat de EU‑OSHA este nivelul scăzut de implicare a angajaților în deciziile ce afectează condițiile lor de muncă. Numai 45% dintre lucrători se simt consultați cu privire la aspectele stresante ale activității lor. Cockburn insistă că participarea angajaților la identificarea riscurilor nu este doar o obligație legală în Uniunea Europeană, ci și o condiție esențială pentru eficacitatea măsurilor de prevenție. Discuțiile deschise despre volumul de muncă, termenele nerealiste, relațiile profesionale și presiunea psihologică pot ajuta companiile să descopere probleme care altfel rămân ascunse.

Campania „Locuri de muncă sănătoase”

În acest sens, Comisia Europeană a lansat pe 13 octombrie 2026 campania „Locuri de muncă sănătoase” (Healthy Workplaces), care se va desfășura între 2026 și 2028. Scopul principal al inițiativei este de a sprijini angajatorii în identificarea factorilor de stres și în crearea unor medii profesionale mai sigure pentru sănătatea psihologică a angajaților. Unul dintre obiectivele majore este eliminarea stigmatizării asociate problemelor de sănătate mintală.

Beneficiile investițiilor în condiții de muncă sănătoase

Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene responsabilă pentru drepturi sociale și locuri de muncă, a subliniat la lansarea campaniei că investițiile în condiții de muncă sănătoase aduc beneficii atât angajaților, cât și angajatorilor. Ea a menționat că îmbunătățirea mediului profesional poate reduce concediile medicale și fluctuația personalului, poate crește performanța și poate diminua presiunea asupra sistemelor de sănătate.