Dr. Luis Moris: Moartea, o întrebare fundamentală a existenței
O lacună în abordarea jungiană
Dr. Luis Moris nu privește moartea ca pe un simplu sfârșit, ci ca pe una dintre întrebările esențiale ale existenței umane.
Sănătate Mentală și Wellness
Millie Bobby Brown îşi împărtăşeşte călătoria pentru a depăşi anxietatea severă
Arta atenției: Prezența conștientă într-o lume a confortului
Vindecarea traumelor: De ce modelele occidentale nu ajung la supraviețuitorii torturii
Sprijinirea bunăstării mintale a copiilor din sistemul de adopțieAnalist jungian, psihoterapeut și cercetător acreditat, format la ISAP Zurich, Moris a parcurs un drum personal și profesional complex, de la Chile natal până în Statele Unite, Nigeria, Franța și Elveția.
Ani la rând, el s-a dedicat studierii modului în care suferința, durerea, transformarea și marile realități ale vieții ne modelează înțelegerea sensului și a psihicului uman.
Într-un interviu exclusiv, Luis Moris ne poartă prin copilăria sa petrecută în sudul Chilei, într-un univers plin de povești cu fantome și mituri locale. Vorbește despre experiențele sale de voluntariat în Nigeria, alături de „Medici fără Frontiere”, despre influența profundă a lui Jung asupra carierei sale și despre convingerea că a venit momentul să readucem moartea în conversațiile cotidiene și în cultura noastră.
Moartea: un simplu sfârșit sau o întrebare esențială a existenței?!
În general, însă, există un deficit de material, din perspectivă jungiană, care să exploreze relația noastră cu conceptul și psihologia morții. În ultimii ani, au apărut cărți și articole valoroase despre durere, în contextul realității morții și a pierderii.
Mă gândesc, de exemplu, la volumele lui Susan Olson, „Prin durere transformată” și „Imagini ale morților în vise de durere”, pe care le consider extrem de interesante și remarcabile.
De asemenea, Verena Kast a abordat tema durerii în lucrarea sa, „Un timp de a plânge: Creșterea prin procesul de durere”, la fel și Judith A.
Această lipsă de explorare a temei morții din unghi jungian subliniază o lacună semnificativă în literatura de specialitate.
Abordarea lui Moris propune o perspectivă vitală, integrând aspecte culturale și personale pentru a demistifica moartea. El încurajează o reevaluare a modului în care societatea percepe și discută despre acest aspect inevitabil al existenței.