Căutarea autenticității: când multiplele noastre roluri se ciocnesc

Ce înseamnă să fii autentic pentru tine?

Am pășit în cabinetul terapeutului cu un singur scop: să devin mai autentică. Întrebarea lui a fost simplă, dar apăsătoare: „Ce înseamnă autentic pentru tine?”.

Am rămas tăcută, iar tăcerea a devenit primul indiciu al conflictului interior.

Ce înseamnă să fii o femeie modernă și autentică?

Are 34 de ani, un loc de muncă stabil și bine plătit, o relație de cuplu pe care o consideră solidă și o rețea de prieteni activi pe rețelele sociale. La birou este apreciată pentru competență, dar rareori își exprimă opiniile. În familie joacă rolul „copilului bun”, deși simte mânie și oboseală. Prietenii sunt distractivi și mereu disponibili, iar în cuplu se străduiește să nu ceară prea mult.

Când rămâne singură, se întreabă: „Care dintre aceste versiuni sunt cu adevărat ale mele?”.

Adaptarea versus autoînșelarea

Autenticitatea nu înseamnă să fim identici în toate situațiile.

Ești cu adevărat tu sau doar un rol bine jucat?!

Este firesc să vorbim diferit la o ședință de lucru decât cu cel mai bun prieten. Problema apare când adaptarea devine o mască permanentă, când spunem „da” în loc de „nu” pentru a mulțumi pe alții, ignorând propriile sentimente. În acel moment, ne înșelăm pe noi înșine și pierdem legătura cu interiorul nostru.

Fără o clară delimitare între rolurile pe care le jucăm, riscul este să ne simțim epuizați și să dezvoltăm o stare de alienare față de propria persoană. Mâncăm din propria stima de sine, iar lipsa de congruență poate duce la anxietate și la o percepție distorsionată a realității interioare.

Autenticitatea este un drum spre tine, dar cum îl găsești?!

Recunoașterea acestor multiple fețe este primul pas spre autenticitate.

Nu trebuie să renunțăm la adaptabilitate, ci să învățăm să diferențiem când adaptarea este utilă și când devine o falsă reprezentare a sinelui. Astfel, putem construi o identitate care să includă toate nuanțele noastre, fără să le considerăm imposturi.