Trecerea la ora de iarnă ne poate afecta sănătatea mintală și starea de spirit

De ce să nu supraestimăm importanța schimbării?

Modificarea calendarului oficial din România, care implică revenirea la ora legală de iarnă, va avea loc în cursul nopții care leagă sâmbătă, 24 octombrie, de duminică, 25 octombrie. În acest interval specific, mecanismele ceasurilor vor fi ajustate invers, cu o scădere a indicatorului cu 60 de minute, transformând ora 4:00 în 3:00. Această manoperă tehnică conferă zilei de duminică o durată extinsă, totalizând 25 de ore, un bonus temporal menit să favorizeze odihna suplimentară a cetățenilor.

În paralel cu această ajustare cronometrică, aspectele psihologice ale tranziției sezoniere au fost analizate de expertul Bogdan Cotiga, care a oferit perspective interesante pentru publicația „Adevărul”.

Specialistul subliniază faptul că impactul percepționat al schimbării orei este frecvent amplificat prin mecanisme de autosugestie, deși, din punct de vedere neurologic, un decalaj de o singură oră rămâne un factor marginal pentru funcționarea creierului. Cotiga explică că, deși societatea traversează acest ritual anual, indivizii tind să-și creeze, în avans, o așteptare greoaie, convinzându-se că evenimentul va aduce tulburări majore.

El face o analogie interesantă cu experiența deplasării pe distanțe mari, unde pasagerii simt adesea dificultăți în a se adapta la noi fusi orare, chiar dacă, în realitate, corpul uman este capabil să compenseze diferențe de până la șapte ore într-o singură zi.

Temerile profunde legate de necesitatea de a da ceasul cu o oră înapoi creează iluzia unor consecințe negative severe, în timp ce efectul concret asupra creierului se limitează la o ușoară deplasare a programului de trezire, fie mai devreme, fie mai târziu, în primele ore ale dimineții.

Această perturbare minoră se manifestă preponderent în prima noapte post-modificare, urmată de o autoreglare rapidă a ritmului circadian.

Recomandarea principală a psihologului este simplă: să evităm supraevaluarea importanței acestei schimbări. Liniștea interioară și reducerea stresului asumat în prima săptămână pot fi obținute prin abandonarea așteptărilor dramatice. Totuși, Cotiga atrage atenția asupra unui aspect mai profund al tranziției către anotimpul rece: creșterea orelor de întuneric coroborate cu scăderea temperaturilor generează, la un segment din populație, stări de depresie, dezorientare sau o percepție agută a problemelor existente.

Acest fenomen nu este legat exclusiv de apariția mai precoce a nopții, ci și de efectul termic al frigului.

Ca mamifere diurne, omul modern, Homo sapiens, este optimizat biologic pentru activitatea în lumina naturală, având organele vizuale adaptate antropologic pentru astfel de condiții.

Când volumul de întuneric crește, riscăm să intrăm în episoade de dispoziție proastă sau confuzie mentală.

Factorul climatic joacă un rol crucial, deoarece specia umană își are originea într-o zonă tropicală, unde durata dintre zi și noapte era relativ echilibrată, iar climatul era constant cald.

Precondițiile medii contează pentru minte!

Adaptarea actuală, mai vizibilă în contextul geografic al României, reprezintă o luptă continuă de recalibrare între regimul estival și cel iernal.

Expertul emphasizează importanța critică a precondițiilor medii pentru sănătatea mintală, aspect adesea neglijat de publicul larg și chiar de profesioniști.

Elemente precum regimul termic, durata somnului, gradul real de recuperare energetică și intensitatea luminii naturale concurează cu forțe egale cu factori clasici ai disfuncțiilor psihice, precum traumele.

Ilustrativ, o iarnă în care razele solare apar doar o dată pe lună, pentru câteva zile izolate, va afecta inevitabil starea de bine psihică. Nevoia fundamentală de expunere la lumină și soare, lipsită de care putem experimenta efecte similare unei traume, este amplificată de racirea vremii.

În fața acestor provocări sezoniere, gestionarea stărilor afective negative necesită o abordare activă.

Reacțiile psihice dificile, care apar adesea la un nivel semi-conștient, pot fi domo lite prin utilizarea conștiinței pentru a identifica sursele disconfortului și pentru a exercita comportamente contrare instinctelor.

Deși aceste impulsuri nu sunt controlate direct, ele pot fi contrabalansate prin raționament repetat și acțiune deliberată.

Strategia eficientă constă în acțiunea directă împotriva simptomelor percepute: dacă mintea sugerează izolarea în interior și retragerea din contactele sociale, deoarece totul pare lipsit de farmec, intervenția corectivă este să executăm tocmai acțiunile opuse.

Deși descrierea metodei pare simplă, implementarea sa practică necesită efort considerabil.

Implementarea acestui exercițiu de contracarare a tendințelor subconștiente cere răbdare și persistență. Identificarea clară a cauzei interne care alimentează starea de rău este primul pas, urmat de o opoziție conștientă, atâta timp cât este posibil.

Modificarea comportamentului zilnic și a stării interioare depinde exclusiv de forța conștiinței, deoarece domeniul inconștientului rămâne teritoriul unde controlul direct este limitat. Prin urmare, lupta împotriva depresiei sezoniere și a dezorientării post-modificare a orei se duce pe planul conștiinței active, transformând reacțiile automate în alegeri deliberate.