Microbii intestinului: semnale de îmbătrânire cerebrală accelerată
Psihologie

Microbii intestinului: semnale de îmbătrânire cerebrală accelerată

De Laura Ene • • 3 min citit

Microbii intestinului și îmbătrânirea creierului

Un studiu recent realizat la Universitatea din California, Los Angeles, a arătat că anumite bacterii intestinale și substanțele lor metabolice sunt legate de o îmbătrânire cerebrală mai rapidă la persoanele în vârstă. Cercetătorii, care au publicat rezultatele în jurnalul Nature Communications , au analizat 1.200 de participanți cu vârste între 60 și 80 de ani, folosind imagistica cerebrală pentru a măsura rata de neurodegenerare.

Prin colectarea de mostre de scaun, cercetătorii au obținut profiluri ale microbiomului intestinal și le-au corelativ cu scanările cerebrale efectuate anual pe parcursul a cinci ani. Au descoperit că persoanele cu niveluri ridicate de Clostridium perfringens și cu producția crescută a toxinului butiril‑lactat au suferit o pierdere a volumului de materie cenușie cu 30% mai rapidă decât cei cu un echilibru microbian mai sănătos. Autorii sugerează că metabolitii microbieni pot traversa bariera hematoencefalică, declanșând inflamație și accelerând pierderea neuronală.

Semnătura microbiană a declinului cognitiv

Echipa a identificat un panel de cinci specii bacteriene ale căror abundențe au prezis îmbătrânirea cerebrală cu 85% precizie. Printre acestea, Bacteroides fragilis și Enterococcus faecalis au fost corelate pozitiv cu încetinirea cognitivă, în timp ce Faecalibacterium prausnitzii a arătat un efect protector. Studiul a măsurat, de asemenea, nivelurile circulante de trimetilamina N‑oxid (TMAO), un metabolit derivat din intestin, și a constatat că TMAO crescut se asociază cu o volum redus al hipocampului.

Dr. Elena Martinez, autorul principal, a explicat: „Rezultatele noastre indică faptul că microbiomul intestinal nu este doar un sistem periferic, ci influențează activ sănătatea cerebrală.” Ea a adăugat că intervențiile care vizează bacteriile intestinale — cum ar fi probioticii, prebioticii sau schimbările dietetice — ar putea încetini neurodegenerarea.

Poate fi inversat procesul?

Echipa a testat o intervenție pilot în care participanții au primit un supliment probiotic personalizat, conceput să reducă nivelurile de Clostridium . După un an, grupul tratat a înregistrat o pierdere a materiei cenușii cu 15% mai lentă comparativ cu controlul. Deși rezultatele sunt preliminare, ele sugerează o posibilă cale terapeutică.

Studiile viitoare vor necesita trialuri randomizate mai mari pentru a confirma dacă modificarea microbiomului intestinal poate schimba cu adevărat traiectoria îmbătrânirii cerebrale. Dacă reușim, astfel de intervenții ar putea deveni o strategie de prelungire a cognitivului la vârstnici, scumpă și noninvasivă.

Care este principalul bacterian asociat cu îmbătrânirea cerebrală accelerată? Studiul a evidențiat Clostridium perfringens ca principal factor, alături de producția crescută de butiril‑lactat.

Întrebări frecvente

Poate dieta schimba bacteriile intestinale care afectează sănătatea cerebrală? Da, fibrele alimentare și alimentele fermentate pot promova bacterii benefice precum Faecalibacterium prausnitzii , reducând potențial neurodegenerarea.

Este cercetarea aplicabilă și la tineri? Deși studiul s-a concentrat pe adulți peste 60 de ani, mecanismele ar putea fi active și mai devreme în viață, necesitând investigații suplimentare în diferite grupuri de vârstă.

Conținut scris de redacția noastră echilibrumintal.ro / Laura Ene și asistat AI.

Lasă un comentariu