Grăsimea abdominală: Un risc mai mare decât greutatea

Grăsimea abdominală: Un pericol ascuns?

Locul unde se depune grăsimea contează mai mult decât cifra de pe cântar. Un exces de grăsime abdominală crește semnificativ riscul de cancer, boli cardiovasculare și chiar demență.

În medicina modernă, Indicele de Masă Corporală (IMC) își pierde din importanță, fiind depășit de o analiză mai nuanțată a distribuției grăsimii în corp.

Cercetări recente, realizate de programul ICEP din Bristol și de Societatea Americană de Cancer (ACS), demonstrează că modul în care corpul stochează grăsimea este un factor crucial pentru sănătate, adesea mai important decât greutatea totală.

Spre deosebire de grăsimea subcutanată – cea pe care o vedem sub piele – grăsimea viscerală se acumulează adânc în cavitatea abdominală, înconjurând organele vitale. Aceasta nu este un simplu depozit de energie, ci un organ endocrin activ, cu roluri complexe în organism. Grăsimea viscerală produce hormoni și proteine inflamatorii care afectează ficatul și alte organe. Acest proces declanșează o inflamație cronică și dezechilibre hormonale, factori care pot deteriora ADN-ul și favoriza dezvoltarea celulelor canceroase.

Grăsimea abdominală îți pune sănătatea în pericol?

Studiile britanice au arătat că distribuția grăsimii influențează riscul diferitelor tipuri de cancer în moduri distincte.

Rezultatele sunt alarmante pentru anumite afecțiuni: cancerul de ficat, unde prezența grăsimii în interiorul organului crește riscul de îmbolnăvire cu 309%; cancerul ovarian, pentru care grăsimea de la nivelul pancreasului dublează riscul, în special pentru formele endometrioidale; cancerul endometrial și esofagian, unde grăsimea subcutanată crește riscul de 1,8, respectiv 2,3 ori, conform Oxford Academic.

Interesant este că grăsimea subcutanată (de sub talie) poate avea un rol protector în anumite situații, scăzând riscul pentru anumite forme de cancer mamar cu până la 57%.

Grăsimea viscerală îți pune sănătatea în pericol?

Pericolul grăsimii abdominale nu se limitează la oncologie. Chiar și persoanele cu un IMC normal pot prezenta riscuri majore dacă au o circumferință a taliei ridicată.

Compușii inflamatori eliberați de grăsimea viscerală favorizează rezistența la insulină, hipertensiunea arterială și nivelul ridicat de colesterol.

Potrivit American Heart Association, femeile care depun grăsime în zona mediană au un risc de atac de cord cu 10% până la 20% mai mare decât cele care au o greutate totală mai mare, dar distribuită uniform.

Te poate îmbătrâni grăsimea abdominală?

Un studiu internațional recent a scos la iveală o legătură neașteptată între grăsimea abdominală și sănătatea cognitivă. Cantitățile mari de grăsime viscerală, în special la vârsta mijlocie, sunt asociate cu o contracție semnificativă a volumului cerebral.

Această reducere a masei creierului este un indicator clar al declinului cognitiv și al riscului crescut de boală Alzheimer.

Riscul este de aproape șase ori mai mare pentru adulții tineri (20-39 ani) care prezintă exces de grăsime viscerală, efectul fiind mai pronunțat în cazul femeilor.

Evoluția cercetărilor confirmă necesitatea unei abordări personalizate în medicină. Deoarece mușchii sunt mai denși decât grăsimea, o persoană bine antrenată poate fi clasificată eronat drept „supraponderală” prin metoda IMC. Aceasta subliniază importanța unei evaluări complete, care să ia în considerare nu doar greutatea totală, ci și distribuția grăsimii în corp și alți factori de risc.