Sacrificiul Pacienților: O Coaliție Sub Semnul Tăcerii

Sănătatea românilor este sacrificată pentru a reduce deficitul bugetar?

Premierul Ilie Bolojan, în centrul unui scandal legat de sănătatea românilor

Misterul ordonanței care ar fi trebuit să excepteze de la neplata primei zile de concediu medical pacienții cronici, bolnavii oncologici, gravidele și cei cu internare de o zi, a fost elucidat. Alexandru Rogobete a declarat că ordonanța nu a fost aprobată de Ilie Bolojan, care s-a opus, astfel că s-a recurs la procedura complicată din Parlament.

În plus, limitarea la o singură investigație medicală pe an pentru pacienții cronici a dus la o scădere drastică a numărului acestora, agravându-le starea de sănătate, a subliniat Rogobete.

Proiectul de ordonanță, elaborat pe 6 februarie, care prevedea excluderea pacienților cronici, oncologici, gravidelor și celor cu internări de o zi de la neplata primei zile de concediu medical, a fost blocat de Ilie Bolojan, care a refuzat să ia în considerare această propunere. Tăierea plății pentru prima zi de concediu medical este considerată un abuz inacceptabil față de asigurați, iar pentru bolnavii cronici și oncologici, efectele au fost devastatoare, reducându-le accesul la tratament.

Am încercat să corectăm inechitatea generată de neplata primei zile de concediu medical printr-o ordonanță de urgență, dar nu a trecut.

Nu am renunțat și am susținut proiectul în Parlament, a declarat Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.

Abia miercuri, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, dar urmează o nouă etapă de aprobat, iar incertitudinea persistă, deoarece Nicușor Dan ar putea să-l returneze Parlamentului.

Reducerea deficitului bugetar pe seama sănătății românilor

Guvernul Bolojan se laudă cu reducerea deficitului bugetar, dar acest lucru s-a realizat, paradoxal, prin sacrificarea sănătății românilor și, în unele cazuri, chiar a vieții acestora. În schimb, nu s-au tăiat salariile vicepremierilor sau indemnizațiile din consiliile de administrație.

Conform legii adoptate de Parlament, prima zi de concediu medical ar trebui să fie plătită pentru pacienții cronici, cei incluși în programele naționale de sănătate, pacienții care beneficiază de spitalizare de zi și pentru urgențele medico-chirurgicale.

Bolojan pune sănătatea pe butuci?

Pentru mulți români, acea primă zi însemna o alegere imposibilă: să meargă bolnavi la muncă sau să piardă bani.

Nu este o alegere corectă și nu este un sistem care își protejează cetățenii, a afirmat Alexandru Rogobete.

Între timp, legea nu este aplicabilă, iar pentru cel puțin patru luni, aceste categorii au rămas fără compensația pentru prima zi de concediu medical.

Pacienții vulnerabili nu sunt infractori

Alexandru Rafila, fostul ministru al Sănătății, a subliniat că neplata primei zile de concediu medical afectează direct pacienții vulnerabili. Pacienții nu trebuie să fie tratați ca potențiali infractori și nu trebuie să sufere din cauza incapacității statului de a controla abuzurile din partea prescriptorilor, acolo unde acestea există.

Rolul statului este să verifice și să sancționeze neregulile, nu să pedepsească pe cei care au cu adevărat nevoie de concediu medical pentru tratamente, a declarat Rafila.

Investigațiile medicale, limitate drastic

Actualul ministru, Alexandru Rogobete, a elaborat un nou proiect de ordonanță de urgență, care, cel mai probabil, nu va fi aprobat nici el de Ilie Bolojan. Rogobete a semnalat o situație alarmantă generată de limitarea drastică a decontărilor pentru investigațiile medicale de imagistică la o singură investigație pe an.

„Limitarea decontării investigațiilor de tip MONITOR la o singură investigație anuală per pacient, propusă strict ca o măsură contabilă, fără a ține cont de specificul sistemului de sănătate, a dus la o scădere abruptă a accesului la investigații esențiale pentru pacienții cronici din programele naționale de sănătate”, a explicat Rogobete.

Potrivit ministrului Sănătății, numărul investigațiilor din luna ianuarie a fost cu aproximativ 47% mai mic față de media trimestrului IV 2025, ceea ce indică o limitare directă a accesului la diagnostic. Acesta a subliniat că economiile la buget nu pot fi realizate prin restricționarea accesului la diagnostic, pentru că viața unui om nu poate fi cuantificată în termeni de deficit bugetar.