De ce îți vine să plângi când ești foarte obosit

Ai observat că după o zi lungă ești mai sensibil?

Te-ai simțit vreodată foarte obosit și, dintr-un motiv aparent banal, simți că plângi lacrimi? Nu este neapărat drama sau lipsa de autocontrol.

Dormirea insuficientă poate schimba modul în care creierul procesează emoțiile.

Fătiga poate face emoțiile mai greu de controlat, deoarece somnul insuficient afectează mecanismele creierului implicate în reglementarea emoțională. Lucrurile mici pot părea mai copleșitoare atunci când nu dormi suficient, iar reacțiile emoționale pot deveni mai greu de gestionat.

Cercetările recente arată că pierderea somnului este asociată cu o dispoziție mai mică, mai multă anxietate și cu schimbări în reactivitatea emoțională.

Dacă plânsul, iritabilitatea sau schimbările de dispoziție sunt frecvente chiar și după un somn bun de noapte, nu ar trebui să se ia în considerare automat somnul suficient.

De ce lacrimile apar chiar atunci când ești epuizat

Probabil că ai observat fenomenul: după o zi foarte lungă, când nu ai dormit prea mult și ai prea multe lucruri de făcut, o situație care nu te-ar afecta de obicei prea mult poate deveni dintr-o dată „copleșirea de sticlă”. Ar putea fi un mesaj trivial, o ceartă minoră, un film, un cântec sau chiar o problemă pe care ai rezolvat-o fără probleme cu o zi înainte.

Dar de data asta, simți că nu poți. Ai chef să plângi.

Cercetările din ultimii ani sugerează că explicația nu este doar psihologică.

Somnul este esențial pentru funcționarea sistemelor cerebrale care ne ajută să ne reglementăm emoțiile. O analiză extinsă publicată în 2024 în Bulletinul psihologic a reunit 154 de studii experimentale, cu 1.338 de efecte analizate și peste 5.700 de participanți. În general, pierderea somnului afectează funcționarea emoțională, reduce starea emoțională pozitivă și poate crește simptomele anxietății.

De ce o mică problemă pare uriașă când ești obosit?

Unul dintre explicațiile importante se află în relația dintre amigdala creierului și regiunile cortexului prefrontal. Amigdala este implicată în detectarea și procesarea stimulentelor emoționale. Cortexul prefrontal contribuie, printre altele, la controlul și reglementarea reacțiilor emoționale. Când ne odihnim, aceste sisteme comunică eficient. Când suntem privați de somn, această reglementare poate deveni mai puțin eficientă.

Un studiu publicat în 2021 a arătat că lipsa totală de somn reduce capacitatea de a controla emoțiile negative. Cu alte cuvinte, problema nu este neapărat că apare o emoție complet diferită, ci că devine mai dificil de gestionat după ce apare. Asta ar putea explica de ce atunci când ești epuizat, ai sentimentul că nu ai răbdare pentru nimic.

Nu înseamnă că situația care te face să plângi nu e importantă. Înseamnă că resursele pe care creierul le folosește pentru a-și regla impactul emoțional pot fi diminuate de lipsa somnului.

De ce o mică problemă poate părea dintr-o dată uriașă

Imaginați-vă că ați avut o zi aglomerată. Ai dormit cinci ore. Ai lucrat, ai rezolvat probleme, ai avut conversații stresante și ai încercat să funcționezi normal. În seara asta, cineva îți spune ceva părea banal. Într-o zi obișnuită, probabil ai fi ridicat de pe umeri. După o noapte grea, însă, aceeași situație poate deveni mult mai dificil de tolerat.

Un studiu experimental publicat în Journal of Sleep Research a urmărit efectele a cinci nopți consecutive de doar cinci ore de somn pe noapte. Participanții au evaluat imagini plăcute și neutre mai negativ după perioada de restricție a somnului decât după perioada normală de somn. Cu alte cuvinte, lipsa somnului poate modifica „filtrul” prin care creierul interpretează experiențele. Și dacă filtru emoțional devine mai vulnerabil, nu e greu să înțelegem de ce o persoană epuizată poate plânge mai repede.

Nu e doar tristețe. Emoțiile pozitive trebuie să sufere un detaliu interesant din cercetările recente.

Lipsa de somn pare să nu afecteze doar emoțiile negative. Meta-analiza din 2024 a constatat una dintre cele mai consistente schimbări în scăderea impactelor pozitive. Cercetătorii au observat, de asemenea, o creștere a simptomelor de anxietate și o schimbare a modului în care oamenii reacționează la stimulente emoționale.

Asta poate explica sentimentul familiar al unei nopți aproape albe: nu ești neapărat profund trist, dar nimic altceva nu pare atât de plăcut, interesant sau ușor de suportat. Un mesaj pe care în mod normal ți-ar plăcea, poate să nu-ți dea aceeași reacție. O glumă nu mai pare atât de amuzantă. Și o problemă minoră poate părea o catastrophe.