Creierul uman își organizează emoțiile după un model geometric hexagonal
De ce tocmai această formă e cheie pentru mecanism?
O structură cu șase laturi este o soluție optimă pentru umplerea spațiului, un model pe care natura îl utilizează constant, de la spuma care se formează pe suprafața apei până la celulele fagurilor de miere. Această geometrie nu este doar o coincidență estetică, ci reflectă o eficiență matematică în organizarea mediului. Recent, o echipă de specialiști a găsit dovezi că și în interiorul craniului, procesele de procesare a sentimentelor urmează un tipar hexagonal. Prin utilizarea rezonanței magnetice funcționale, neurologii au observat un model cu simetrie de ordinul șase în activitatea cerebrală a subiecților care procesau conținut afectiv.
Sănătate Mentală și Wellness
Schizofrenia: Complexitatea creierului depășește blocarea D2
Stresul digital și FOMO: Partea întunecată din eSports?
Îngrijirea psihiatrică modernă aduce echilibrul mintal în Patna
Dreptul nu e doar reguli: cum scenariile schimbă viitorii juristiAceastă descoperire indică posibilitatea ca o arhitectură în formă de rețea să fie mecanismul prin care creierul sortează și clasifică stările emoționale. Yumeng Ma și Philip A.
Kragel, reprezentanți ai Universității Emory din Statele Unite, au publicat acest lucru în revista PLOS Biology, subliniind că sistemul de coordonate funcționează ca o hartă internă a afectivității.
Întrebarea de ce tocmai această formă este de bază pentru înțelegerea mecanismului. Deși sentimentele pot fi contradictorii și complexe, ele sunt esențiale pentru evaluarea pericolelor, luarea deciziilor și adaptarea la schimbările mediului. Pentru a naviga prin viață, trebuie să le putem distinge și a înțelege legăturile dintre ele. Cercetătorii au descris aceste stări de-a lungul a două axe principale: valența, care determină dacă experiența este pozitivă sau negativă, și nivelul de activare, care indică gradul de stimulare sau liniștire.
Împreună, aceste două dimensiuni creează circumplexul afectiv, o hartă bidimensională a conceptelor emoționale.
O explicație plauzibilă pentru acest tipar vine din cercetările asupra celulelor de rețea, descoperite inițial la șobolani în anul 2005.
Acești neuroni specifici se activează în funcție de poziția animalului în spațiul său.
Un aspect remarcabil este că, dacă se marchează pe o hartă toate punctele în care o celulă de rețea se activează, se formează un desen repetitiv de triunghiuri echilaterale, generând o rețea cu simetrie hexagonală.
Mecanisme similare se aplică și la informații abstracte!
Acest paralelism sugerează că creierul folosește aceleași mecanisme de navigare spațială pentru a hărți spațiul emoțional.
Cercetările anterioare indicau că mecanisme similare se aplică și la informațiile abstracte. Ma și Kragel au testat dacă acest principiu valabil și pentru emoții.
În cadrul studiului, activitatea cerebrală a 18 participanți a fost urmărită prin imagistică prin rezonanță magnetică funcțională, în timp ce li se prezentau expresii faciale care se schimbau rapid și fraze cu încărcătură afectivă.
În zona cortexului prefrontal ventromedial, specialiștii au identificat o semnătură hexagonală a activității neuronale. Acest tipar varia în funcție de direcția mișcării prin spațiul emoțional și a fost observat atât la procesarea expresiilor, cât și a textelor scrise. Acest rezultat indică că creierul nu doar reacționează la stimuli, ci codifică activ relațiile dintre conceptele afective.
Activitatea măsurată reflecta distanța dintre stările emoționale pe circumplexul afectiv, fiind legată de modul în care subiecții judecau schimbările de informație emoțională.
Deși eșantionul a fost mic, sunt necesare investigații ulterioare pentru a clarifica exact cum funcționează acest sistem și dacă implică direct procesarea emoțiilor.
Cercetătorii notează că structura observată prin autoevaluare poate reflecta modul în care creierul organizează cunoștințele despre sentimente, folosind mecanisme similare celor din orientarea spațială și conceptuală.
Această lucrare a fost publicată în PLOS Biology, adăugând o nouă dimensiune la înțelegerea arhitecturii neuronale a afectivității umane.