Ciuperca mortală care ataca creierul a crescut cazurile de patru ori
Foto: freepik Știri sănătate 8 min
Ciuperca mortală care ataca creierul a crescut cazurile de patru ori
Sănătate Mentală și Wellness
Ziua Mondială a Sănătății Mentale: Ce putem face zi de zi pentru echilibrul psihic
Rata de suicid în rândul afro-americanilor crește: un apel urgent pentru sănătatea mintală
Săptămâna PSI: întâlniri despre relații, familie, traumă și atașament
Autism și ADHD: două drumuri diferite spre sănătatea mentală la copiiFoto: freepik Știri sănătate 8 min. de citit Ciuperca mortală care atacă creierul și ucide până la 70% dintre pacienți. Cazurile au crescut de patru ori în Google Elena Oceanu 7 octombrie 2026 Facebook WhatsApp Din cuprinsul articolului În aproape 9 din 10 cazuri, ciuperca a fost găsită în creier Poate infecta și persoane perfect sănătoase Cum ajunge ciuperca în organism Cum se poate manifesta infecția Lichidul cefalorahidian poate ieși negativ Mortalitatea poate ajunge la 60-70% Operația pare să crească șansele de supraviețuire Cazurile au început să crească și în Europa Cazuri au fost raportate aproape de România Există cazuri în România? Nu este un motiv pentru panică De ce îi preocupă totuși pe specialiști
O ciupercă rară capabilă să provoace abcese cerebrale severe atrage atenția autorităților sanitare după ce numărul detectărilor a crescut de aproximativ patru ori în numai doi ani. Este vorba despre Cladophialophora bantiana, un fung microscopic cu o particularitate neobișnuită: are o afinitate pronunțată pentru sistemul nervos central și poate infecta inclusiv persoare care nu au imunitatea compromisă. Infecțiile sunt foarte rare, dar extrem de grave. Mortalitatea descrisă în literatura medicală ajunge la 60-70%, chiar și atunci când pacienții primesc tratament agresiv.
Ce facem când ciuperca ataca din necaz?
Ce facem când ciuperca ataca din necaz? Deși Cladophialophora bantiana este considerată o ciupercă oportunistă, studiile recente sugerează că ea poate fi prezență în solul contaminat cu deșeuri organice, în aerul interior al clădirilor vechi sau chiar în sistemele de aer conditionat neîntreținute. Sporitul fungicului, microscopic și ușor de inhalat, poate intra prin căile respiratorii și, în cazuri exceptionale, traversa barrieră hematoencefalică, mai ales la persoanele cu microleziuni nazale sau sinusite cronice. În unele cazuri documentate în Europa de Est, pacienții nu au prezentat faktori de risc imunologic clari, iar infecția a apărut după expunere prolongată la praf în mediul de lucru sau în zone rurale cu activități agricole intensive.
Această capacitate de a infecta și indivizii sănătoși face ca ciuperca să fie mai periculoasă decât se credea inițial, pentru că elimină falsa sensă de siguranță pe care o au mulți în fata unor agenți patogeni considerați „rari”.
De ce e greu să o detectăm în timp? Unul dintre cele mai mari obstacole în combaterea acestei infecții este dificultatea de diagnosticare precoce. Simptomele inițiale – dureri de cap persistente, febră scăzută, modificări subtile de comportament sau confuzie – sunt asemanătoare cu cele ale unor afectiuni mai comune, precum migraina, meningoencefalita virală sau chiar stresul. De asemenea, lichidul cefalorahidian, deși este esențial pentru analiza microbiologică, poate da rezultate fals-negative în primele faze ale infecției, datorită distribuției nepunctiforme a fungicului în creier. De aceea, specialiștii recomandă imagistica de rezonanță magnetică cu contrast și, în cazul sospeței, biopsia cerebrală orientată, deși aceasta comporte riscuri.
Spitalele din România au început să actualizeze protocoloanele de investigare pentru meningoencefalite necunoscute, iar laboratorii de micologie sunt în proces de instruire pentru identificarea acestui fung rar, care necesarii medii de cultură speciale și timp de incubare lung pentru a fi detectat cu siguranță.
Fără o creștere a conștientizării medicale și a accesului la teste avansate, riscul de diagnostic întârziat – și implicit, de mortalitate crescută – rămâne semnificativ.