Cei care au schimbat psihiatria vin la București

Cum au schimbat două voci înțelegerea ADHD-ului?

Pionierii care au redefinit înțelegerea tulburărilor mintale se întâlnesc în capitală

În perioada dintre 5 și 7 noiembrie, București găzduiește ediția 2026 a Conferinței „HOPE for Affective and Severe Disorders”.

Aici se adună patinsprezece specialiști de rang mondial, a căror muncă a schimbat radical modul în care medicina abordează afecțiunile psihice grave. Nu este vorba doar despre o întâlnire academică, ci despre un moment de transfer de cunoaștere direct către practicienii români.

Una dintre cele mai importante schimbări în istoria recentă a psihiatriei a fost rescrierea modului în care înțelegem schizofrenia și psihoza.

Prof. Sir Robin Murray este figura centrală din spatele acestei transformări. Cercetările sale au stabilit fundamentele modelului neurodezvoltării, clarificând legătura dintre predispoziția biologică și influențele mediului în care creierul se formează.

Recunoașterea eforturilor sale a culminat cu un titlu nobiliar în 2011, o distincție care subliniază impactul său asupra medicinei.

La polul opus al spectrului tulburărilor afective, Prof. Eduard Vieta reprezintă autoritatea supremă în studierea tulburării bipolare.

Prezența sa la acest eveniment are o rezonanță specială, deoarece anul 2026 marchează zece ani de când Clinica HOPE aplică programul de psihoeducație Colom–Vieta, cunoscut sub numele „Navigând între Poli”.

Această aniversare a fost chiar motivul care l-a determinat să participe.

Simultaneu, domeniul cercetării în bipolaritate intră într-o fază nouă: Vieta este coautor al unui studiu genomic major publicat în revista Nature, iar la conferință va expune cele mai recente descoperiri din această arie.

În ceea ce privește ADHD-ul, două voci au remodelat complet înțelegerea acestei afecțiuni. Prof. Jan Buitelaar a integrat genetică, imagistică neuronală și evaluare clinică, demonstrând că ADHD este o tulburare complexă de neurodezvoltare, nu doar un deficit de atenție. Prof. Margaret Sibley a adus date cruciale despre cum se manifestă simptomele de la vârstă adultă, privind funcțiile executive și evoluția tratamentului pe parcursul vieții.

Autismul și neurodiversitatea sunt acoperite de Prof.

Ce este cronoterapia și de ce contează atât de mult?

Lawrence Fung, care conduce Centrul pentru Neurodiversitate și Potențial Uman la Stanford University School of Medicine, precum și de Dr. Valerie Gaus, cu o carieră de peste trei decenii în psihoterapia adulților autiști. Împreună, ei înfăptuiesc o schimbare paradigmatică: trecerea de la o viziune centrată exclusiv pe copilărie către o abordă de neurodiversitate pe tot parcursul vieții.

În domeniul schizofreniei, Prof. Stefan Leucht aduce o perspectivă bazată pe dovezi.

Prin meta-analize riguroase, cercetarea sa identifică dintre toate tratamentele disponibile, care este cel mai eficient pentru fiecare subgrup de pacienți și cu ce efecte secundare? Este un tip de știință care transformă mii de studii izolate în decizii clinice practice.

Psihiatria modernă a depășit mult limita simplei medicații.

Chris Baeken, președintele Societății Europene pentru Stimulare Cerebrală, explorează frontiera dintre neuroimagistică și neuromodulare, avansând de la TMS și iTBS către tehnici de stimulare din ce în ce mai personalizate.

Prof. Andrea Fagiolini completează imaginea cu o analiză a depresiei rezistente și a noilor strategii de tratament individualizat.

O altă frontieră în expansiune este cronoterapia.

Prof. Daniel Smith investighează interacțiunea dintre ritmurile circadiene și tulburările afective, în timp ce Dr. Tone Henriksen a dus aceste cercetări până în studiile clinice privind utilizarea luminii și întunericului în tratarea tulburării bipolare.

Somnul și ritmul zilnic nu mai sunt sfaturi generice, ci devin instrumente terapeutice active.

Psihoterapia ocupă o poziție centrală în program. Prof.

Stefan Hofmann, unul dintre cei mai influenți cercetători ai psihoterapiei contemporane, este unul dintre creatorii Terapiei Bazate pe Procese. Această abordare mută focusul de la aplicarea rigidă a unui protocol pe diagnostic, către identificarea proceselor psihologice care mențin problema fiecărui om.

Terapia Comportamentală Dialectică (DBT) este prezentată de Prof.

Fragiskos Gonidakis și Dr. Miikka Häkkinen, cu o experiență semnificativă în răspândirea acestui model în Europa. Discuția se extinde dincolo de tulburarea de personalitate borderline, acoperind dereglarea emoțională severă, comportamentele suicidare și de autoagresiune, impulsivitatea și tulburările alimentației.