Ritmul dezvoltării creierului în copilărie și impactul asupra gestionării emoțiilor în adolescență

Cum afectează dezvoltarea cerebrală reglarea emoțiilor la copii?

Un studiu longitudinal condus de neuroștiinței de la Universitatea Cambridge a urmărit 1.200 de copii cu vârste cuprinse între 8 și 10 ani, începând din 2018 și continuând până la 13 ani. Prin scanări RMN, cercetătorii au comparat vârsta cronologică a fiecărui participant cu „vârsta cerebrală” estimată din grosimea corticală și integritatea materiei albe.

Sănătate Mentală și Wellness

Limbajul corpului trădează anxietateaSă te reconstrui: Arta de a-ți umple paharul„Relația terapeutică, cel mai puternic instrument al schimbării, după psihiatrul Mircea RaduTipul greșit de bolnav ⁇ Rușinea bolilor mintale

Copiii ale căror creiere erau cu peste un an în urmă față de vârsta lor cronologică au înregistrat, la 13 ani, scoruri mai mari la chestionarul de reglare a emoțiilor. Ei tind să internalizeze stresul în loc să îl exprime. În schimb, copiii cu creierul „mai matur” decât se aștepta vârsta lor au manifestat o tendință mai pronunțată de externalizare a emoțiilor.

Cum se măsoară vârsta cerebrală la copii?

Analiza a arătat că cei cu „vârstă cerebrală” sub nivelul așteptat sunt mai predispuși să adopte strategii emoționale deficitare, cum ar fi îngroparea sentimentelor, la începutul adolescenței. Pe de altă parte, copiii ale căror creiere par „mai vechi” decât ale colegilor lor au avut cu 30 % mai multe șanse să îndeplinească criteriile de diagnosticare a ADHD până la 13 ani.

Vârsta cerebrală este o estimare derivată din datele de neuroimagistică, care reflectă gradul de maturitate al structurilor cerebrale. Cercetătorii compară caracteristicile MRI ale fiecărui subiect cu normele de vârstă pentru a calcula deviația față de vârsta cronologică.

Ce factori pot influența dezvoltarea creierului la copii?

Cercetătorii subliniază că vârsta cerebrală este un marker probabilist, nu un predictor determinist.

Ce pot face părinții?

Intervențiile psihologice și medicale pot modifica traiectoria dezvoltării și pot reduce riscul de tulburări emoționale sau de atenție. În plus, discrepanțele dintre vârsta cerebrală și cea cronologică nu sunt întotdeauna dăunătoare; ele pot indica și oportunități de intervenție timpurie.

Părinții pot susține o dezvoltare armonioasă prin asigurarea unei alimentații echilibrate, a unui program regulat de somn, a activităților fizice și a unui mediu bogat în stimuli cognitivi. Aceste măsuri pot contribui la sincronizarea vârstei creierului cu cea cronologică și la îmbunătățirea capacității copiilor de a gestiona stresul emoțional în adolescență.