Stresul digital și FOMO: Partea întunecată din eSports?

Cum afectează presiunea digitală sănătatea jucătorilor profesioniști?

Tehnologia ne-a schimbat complet modul în care comunicăm, ne informăm, socializăm sau ne distrăm. Deși aceste instrumente ne conectează mai ușor ca oricând, conectivitatea permanentă vine cu un preț psihologic destul de ridicat.

Nevoia constantă de a fi mereu la curent, avalanșa de informații și presiunea de a întreține o prezență online activă alimentează ceea ce numim astăzi stres digital.

Specialiști precum Shaukat și colaboratorii (2022) sau Solís și echipa sa (2023) descriu stresul digital ca pe un fenomen complex. Acesta include tensiunea provocată de conectivitatea forțată, cerințele sociale din mediul online și ritmul sufocant al tehnologiei. Cercetările anterioare arată deja o legătură strânsă între acest tip de stres, calitatea vieții și starea generală de bine, semn că impactul psihologic al utilizării intensive a ecranelor merită mult mai multă atenție.

În acest peisaj, jucătorii de e Sports formează o categorie extrem de vulnerabilă. Wagner (2006) definește e Sports drept competiții de jocuri video organizate în medii electronice, o industrie care a crescut într-un ritm amețitor. Spre deosebire de sporturile clasice, e Sports cere o interacțiune digitală neîntreruptă, decizii luate în fracțiuni de secundă, o atenție dusă la extrem și o adaptare continuă la lumi virtuale în mișcare (Aydın, 2023).

Pe lângă meciurile propriu-zise, sportivii cibernetici trebuie să urmărească performanțele rivalilor, să fie la zi cu patch-urile jocurilor, să analizeze turneele și să comunice constant cu echipa. Așa cum observă Can și Tekkurşun-Demir (2020), ei trebuie să mențină legătura cu comunitățile de gaming și rețelele sociale. Prin urmare, tehnologia nu mai este un simplu accesoriu, ci însăși arena în care se desfășoară competiția. Această dinamică unică face din jucătorii de e Sports un grup esențial pentru înțelegerea costurilor psihologice ale imersiunii digitale prelungite.

Frica de a rata experiențe, cunoscută sub numele de FOMO (Fear of Missing Out), este extrem de prezentă în acest ecosistem digital. Przybylski și alții (2013) definesc FOMO drept teama persistentă că alții s-ar putea distra sau ar putea trăi experiențe grozave în timp ce tu ești absent, sentiment însoțit de dorința obsesivă de a rămâne mereu conectat.

De ce se tem jucătorii de e Sports că pierd ceva?

Conform Teoriei Autodeterminării a lui Deci și Ryan (2000), FOMO își trage rădăcinile din nevoi psihologice neîmplinite, cum ar fi autonomia, competența și nevoia de apartenență. La rândul său, Teoria Comparației Sociale a lui Festinger (1954) explică faptul că expunerea la viețile celorlalți și tendința de a ne compara cu ei alimentează FOMO, mai ales pe internet.

Nu e de mirare că acest concept a devenit central pentru a înțelege impactul negativ al utilizării excesive a tehnologiei (Barry și Wong, 2020; Brailovskaia et al. 2023; Elhai et al. 2021; Przybylski et al. 2013).

Studiile anterioare leagă în mod constant FOMO de nivelul ridicat de stres și de scăderea satisfacției în rândul celor care petrec mult timp pe rețelele sociale (Tandon et al. 2021).

Deși stresul digital și FOMO sunt înrudite, ele rămân concepte distincte. Hall și colaboratorii (2021) văd FOMO drept una dintre cele cinci laturi ale stresului digital, în timp ce Przybylski et al. (2013) au creat o scală separată dedicată exclusiv acestei temeri. Stresul digital acoperă un spectru larg de presiuni tehnologice, în timp ce FOMO se concentrează strict pe anxietatea de a fi exclus (Hall et al. 2021; Przybylski et al. 2013).

Interesant este că patru dintre întrebările din subdimensiunea FOMO a chestionarului MDDSS se potrivesc aproape perfect cu cele din scala clasică (Gökler et al. 2016). Acest studiu măsoară FOMO separat, recunoscând totuși asemănările parțiale cu stresul digital. În cele din urmă, analiza încearcă să afle dacă FOMO acționează ca un intermediar statistic între presiunea digitală generală și satisfacția pe care jucătorii o au față de propria viață.

Mediul din e Sports oferă mediul perfect pentru ca FOMO să înflorească. Jucătorii verifică obsesiv statisticile adversarilor, actualizările de joc, turneele, activitățile echipelor, clasamentele și discuțiile din comunitate. Într-o astfel de lume, să fii mereu informat și conectat pare o chestiune de supraviețuire, atât pentru succesul competitiv, cât și pentru a simți că faci parte din grup.

Așa se face că FOMO devine un însoțitor toxic al orelor nesfârșite petrecute în fața ecranelor în e Sports. Recunoașterea acestui fenomen ne ajută să înțelegem imaginea de ansamblu a modului în care imersiunea digitală îi afectează pe competitori. La urma urmei, satisfacția în viață reprezintă latura cognitivă a stării noastre de bine, reflectând măsura în care oamenii își evaluează propria existență prin prisma unor standarde personale (Diener et al. 1985; Polat et al. 2019).