Scanezările creierului nu arată nici o inflamație răspândită la pacienții cu COVID de lungă durată

Este COVID lung legat cu adevărat de inflamația cronică?

Analiza lor s-a concentrat pe detectarea semnalelor inflamatorii, a schimbărilor metabolice și a integrității vasculare în întregul creier. Scanările nu au arătat nicio dovadă de inflamație difuză la nici unul dintre participanți.

Cercetătorii din Turku au folosit tehnici avansate de PET și MRI pentru a privi direct țesutul creierului, metodele de imagini expunând astfel modelele neașteptate.

Cercetările anterioare au legat COVID lung cu inflamația cronică, bazate pe marcheari de sânge și modele animale. O echipă de neurologi de la Universitatea din Turku a publicat noi descoperiri la 28 mai 2026.

Au examinat scanările creierului a 120 de adulți care au continuat să experimenteze oboseală, ceață creierului și dureri de cap luni de după o infecție cu COVID-19.

Studiul a avut ca scop testarea teoriei predominante că inflamația persistantă alimentează aceste simptome.

Doar un subset mic a afișat activarea micro-inflamațională localizată, în principal în pacienți.

Sunt pacienții cu COVID lung afectați de inflamație cerebrală?

În schimb, cei cu nereguli pronunțate ale fluxului sanguin au raportat plângeri cognitive mai grave. Analiza statistică a arătat că marchearele inflamatorii bazate pe sânge nu au fost corelate cu rezultatele de imaging. Participanții cu niveluri mai ridicate de citochine au avut încă o inflamație cerebrală detectabilă.

Cercetătorii sugerează că perfuzia întreruptă poate fi subiectul simptomelor neurologice persistente. Echipa arată că deteriorarea endothelială și permeabilitatea alterată a barierului sanguin-cerebral sunt contribuitori plauzibili. Autorii au remarcat, de asemenea, că modificările observate ale creierului pot explica simptomele persistente Dacă inflamația nu este principalul motiv, ce mecanisme ar putea fi responsabile?

⁇ Rănișterile din vasele sanguine mici ar putea afecta livrarea de oxigen, ducând la oboseală și testarea creierului. Cum ar putea afecta aceste descoperiri îngrijirea pacientului?

Clinicii pot prioriza tratamentele care îmbunătățesc circulația cerebrală și protejează integritatea vasculară, oferind potențial un nou ajutor pentru pacienții cu COVID lungă. Ce tehnici de imagistică au fost utilizate în studiu?

Cercetătorii au combinat tomografia cu emisie de pozitroni (PET) pentru a detecta activitatea metabolică cu imagistica cu rezoluție magnetică înaltă (IRM) pentru a evalua fluxul sanguin și structura țesuturilor.

Rezultatele exclud vreun rol pentru inflamație? Datele sugerează că inflamația creierului la scară largă este puțin probabilă, dar activarea imunitară localizată limitată nu poate fi complet exclusă.