Echilibru Mintal

Fluorizarea apei nu afectează funcția creierului

De Psih. Mihai Ionescu · 10.11.2026

Pentru a oferi claritate epidemiologică longitudinală și concludentă

O anchetă epidemiologică extinsă din Dublin confirmă securitatea cognitivă asociată cu fluorul de apă

Dezvoltarea programelor comunitare de fluorare a apei (CWF) în domeniul sănătății publice a fost un pilon esențial al prevenirii dentare de peste șase decenii, ceea ce a dus la o reducere semnificativă a incidenței carii și pierderii dinților la nivel național. În contextul Irlandei, punerea în aplicare obligatorie a fluorizării surselor de apă publice a început cu Legea privind sănătatea (apele care curg) din 1960, care a fost adoptată în întregime în 1964.

Acest efort a stabilit unul dintre cele mai cuprinzătoare sisteme din acest gen la nivel mondial.

În ciuda beneficiilor dentare documentate pe o perioadă atât de lungă, subiectul fluoridării a reînviat recent dezbaterea publică.

Această reînviere este alimentată de îngrijorările că aportul sistemic de fluorură poate trece bariera hematoencefală, inducând potențial efecte neurotoxice sau contribuind la declinul neurodegenerativ în anii tineri.

Cu toate acestea, majoritatea studiilor anterioare și-au bazat concluziile pe comparații ecologice, imagini transversale sau regiuni în care concentrațiile naturale de fluor au fost extreme și nereglementate.

Pentru a oferi claritate epidemiologică longitudinală și concludentă, cercetătorii de la Trinity College Dublin au efectuat o evaluare detaliată a datelor privind expunerea pe tot parcursul vieții. Obiectivul studiului a fost de a determina dacă decenii de consum de apă fluorurată din robinet au fost corelate cu o deficiență a funcției cognitive în vârstă.

Rezultatele, publicate în Journal of Dental Research, indică în mod clar că nu există nicio legătură între fluoridarea comunitară pe tot parcursul vieții și performanța cognitivă.

Analiza comparativă a arătat o uniformitate remarcabilă

Această cercetare a fost efectuată sub îndrumarea Dr. Vinay Sharma și investigatorul principal, profesorul Lina Zgaga de la Trinity Medical School.

Echipa a analizat o cohorte reprezentativă de 2.495 de adulți în vârstă care trăiesc în comunități, cu o vârstă medie de 65 de ani, înscrise în a treia fază a Studiului longitudinal irlandez privind îmbătrânirea (TILDA).

Metodologia adoptată a depășit simpla ipoteză de expunere uniformă. Cercetătorii au reconstruit istoria personală cu mare detaliu. Prin cartografierea locuințelor fiecărui participant în funcție de spațiu și geografic, au urmărit unde a trăit fiecare persoană de la vârsta adultă la copilărie. Aceste înregistrări de adresă au fost apoi corelate cu arhivele istorice de monitorizare a apei municipale, calculând astfel concentrația exactă de fluor livrată la cada fiecărui participant de-a lungul deceniilor.

Participanții au fost clasificați în grupuri de expunere stratificate, care au acoperit un spectru larg: de la o expunere minimă (în principal trăind în zonele rurale cu un nivel scăzut de fluor, dependent de puțuri private) la o expunere continuă și ridicată pe o perioadă de cinci decenii. Funcția cognitivă a fost măsurată în mod sistematic folosind două baterii neuropsicologice standardizate utilizate pe scară largă în cercetarea clinică a demenței: Mini Mental State Examination (MMSE) și Montreal Cognitive Assessment (MoCA).

Analiza comparativă a arătat o uniformitate remarcabilă: scorurile cognitive nu au arătat diferențe semnificative între grupurile de expunere. Persoanele care au consumat apă fluorinată municipala în cantități mari și continue au avut aceeași performanță ca și colegii lor care au băut apă din puțuri private fără fluor.

O analiză exploratorie a expunerii copiilor nu a dezvăluit semnale cognitive adverse, deși este important de remarcat că grupurile de vârstă timpurie au fost limitate datorită introducerii politicii în 1964.

Acest studiu epidemiologic, bazat pe date longitudinale, oferă dovezi empirice pentru a asigura siguranța neurologică a politicilor comunitare de fluorare a apei. Potrivit dr. Vinay Sharma, principalul autor, a spus: Rezultatele noastre oferă liniște mintală, confirmând că expunerea pe tot parcursul vieții la apa potabilă fluorurată, la nivelurile utilizate în Irlanda, nu este corelată cu o funcție cognitivă mai slabă la adulții în vârstă.

Datele colectate de la 2.495 de adulți în vârstă (în medie 65 de ani) confirmă faptul că, spre deosebire de studiile transversale mai scurte, această anchetă a reușit să reconstruiască profilurile de expunere individuală pe termen lung. Aceste rezultate, publicate în Journal of Dental Research, confirmă faptul că fluoridarea apei este o măsură preventivă eficientă fără a compromite sănătatea creierului. Studiul a hartat istoria rezidențială individuală în raport cu înregistrările naționale de fluorură, oferind o viziune detaliată a impactului pe termen lung. Această metodologie robustă asigură o validitate științifică ridicată, depășind limitările abordărilor anterioare.