De ce creierul tău simte refuzul ca un durere fizică
De ce durerea socială se simte mai intensă decât durerea corporală?
Braniţi de alţii activează aceleaşi zone ale creierului care se aprind în timpul unei răniri fizice, arată cercetarea prin imagistică medicală.
această suprapunere ajută să înţelegem de ce excluziunea socială poate simţi la fel de dură ca un mărunţi sau un durere de cap, iar studiile arată că această durere durează mai mult decât o rănire corporală.
totul a început cu un joc computerizat de aruncă-minge numit Cyberball, unde participanţii credea că joacă cu alţii, dar de fapt erau exclusi de avatarii pre-programaţi.
În experimentele Cyberball, când subiecţii sunt subit ignoraţi după ce au fost iniţial inclusăţi, scannerii de risonanţă magnetică funcţională arată o creştere a activităţii în cortezul cingulat anterior şi în insulă — zonele legate de suferinţa emoţională a durerii fizice. cercetătorii observă că această un studiou a găsit că acetaminofenul, un analgezic comun de vânzare fără reţetă, a diminuat durerea simţită în sesiunile Cyberball în comparaţie cu un placebo, indicând o suprapunere farmacologică între calea durerii sociale şi cea fizică.
De ce durerea socială se simte mai intensă decât durerea corporală? spre deosebire de un glezna răniţă, care vindecă şi dispară din memorie, rănile sociale rămân accesibile ca avertizări împotriva excluziunii viitoare. această persistenţă probabil s-a evoluat pentru a întări cohiziunea de grup, facând singurătatea un motivator puternic să căutăm reconexiunea. oamenii de ştiinţă spun că, deşi acest sistem a fost adaptiv în mediile anterioare, poate deveni maladaptiv în contextul modern, unde refuzurile minore provoacă o reacţie disproporţionată.
Putem ușura rănile emoţionale cu medicamente uzuale? Descoperirea legată de acetaminofenul deschide întrebări despre reaplicarea unor medicamente existente pentru a creşte rezistenţa emoţională, deşi experţii avertizează contra automedicării. cercetătoarea lideră Naomi Eisenberger a subliniat că, deşi rezultatele sunt intriguing, ele nu justifică utilizarea analgezicilor pentru a evita procesarea durerii sau a conflictului. în schimb, studioul arată cât de profund sunt legate binestarea socială şi cea fizică, sugerând că intervenţiile care acţionează pe una pot influenţa pe cealaltă.
Întrebări frecvente Cum simulează Cyberball refuzul din viaţa reală?
lucrările viitoare vor încerca să determine dacă alte analgezice sau terapii comportamentale pot modula durerea socială fără să îngheţe empatia.
Întrebări frecvente Cum simulează Cyberball refuzul din viaţa reală?
Participanţii aruncă o mingă virtuală cu doi jucători controlaţi de calculator, care încet încet îşi opreşte aruncările către ei, creând un scenariu controlat de excluziune care activează încredere zonele crebrale legate de durere, chiar dacă situaţia este artificială.
De ce a favorizat evoluţia suprapunerea sistemelor de durere? Legarea durerii sociale de cea fizică a probabil promovat supravieţiurea prin transformarea separării de grup într-o experienţă la fel de aversivă ca o rănire, asigurând că individii rămăseseră conectaţi la comunităţi protejate unde resursele şi siguranţa erau mai accesibile.
Poate utilizarea lungă termen a analgezicilor afecta sensibilitatea socială?