Cuestionarul de sănătate mentală tradus în maleză nu aduce rezultate credibile

Ce înseamnă asta pentru sănătatea publică?

Un studiu recent din Malaysia arată că un chestionar de cunoscere în sănătate mentală, foarte utilizat la nivel internațional, nu funcționează bine când este tradus în limba maleză. Cercetătorii au analizat versiunea maleză a Mental Health Knowledge Schedule la 203 de participanți din diferite părți ale tarii — din centre comunitare, universități și clinici de sănătate.

Rezultatele au arătat că instrumentul nu măsoară ce ar trebui, ceea ce pune în întrebare ideea că un chestionar tradus poate fi folosit oriunde fără ajustări.

cercetarea a fost condusă de psihologul Vie Cheong Thong și echipa sa de la o universităță malaysiană. Fiecare persoană a completat versiunea maleză a chestionarului, adaptată de la versiunea originală în engleză. Echipa a verificat credibilitatea și validitatea prin compararea Problemele traducerii afectează rezultatele Versiunea maleză a avut o coerentă internă foarte slabă, cu un Cronbach’s alpha mult sub limita acceptată.

Multe întrebări, clare în engleză, au devenit ambigue în maleză, ducând la interpretări greșe sau la De exemplu, termeni precum „depresie” și „anxietate” au fost tradusi cu cuvinte care, în contextul cultural local, connotă altceva.

Aceasta a distortat modul în care participanții au înțeles și au Cercetătorii au observat și că structura factorilor — modul în care întrebările se grupează logic — nu a rămas la fel în versiunea maleză.

Întrebări care în versiunea originală formau grupuri cohærente au încarcat pe factori diferiţi în versiunea tradusă.

Acest lucru arată că instrumentul maleză nu măsoară aceleași concepte ca versiunea engleză, ci altceva, neafișat.

Descoperirile sunt preoccupante pentru programele de sănătate mentală care folosesc acest chestionar pentru a măsura cunoscerea inițială sau pentru a evalua impactul intervențiilor educaționale.

Întrebări frecvente?

Dacă instrumentul nu este credibil, planificatorii rischiau să judecă greșit eficiența campanilor de sensibilizare. De asemenea, deciziile de finanțare pe baza datelor eronate ar putea duce la alocarea resurselor lângă nevoia reală.

Studioul cere o abordare riguroasă și sensibilă cultural la traducerea instrumentelor psihometrice. Experții recomandă implicarea de cliniciști bilingvi, aplicarea de interviuri cognitive cu populația țintă și efectuarea de teste pilote înainte de a lansa un chestionar în mare scară.

Numai astfel se poate asigura că versiunea tradusă păstrează aceleași proprietăți de măsurare ca originalul.

Cercetările viitoare ar trebui să exploreze alternativă, precum dezvoltarea de instrumente noi, rădăcini în limba și cultura locală. În prezent, practitionerii ar trebui să interpreteze cu rezervă rezultatele chestionarului tradus și să le completeze cu metode calitative, precum interviuri sau grupuri de discuție.

Q1: De ce uneori un chestionar tradus nu măsoară aceleași lucruri? A1: Traduerea poate schimba sensul cuvântelor, relevanța culturală sau nuantele, ceea ce schimbă modul în care oamenii înțeleg întrebările. Fără o adaptare atentă, instrumentul pierde structura și validitatea originală.

Q2: Cum pot cercetătorii face un chestionar tradus mai credibil? A2: Trebuie să folosească traducerea inversă, să implică vorbitori nativi și profesioniști din sănătate mentală, să facă testare cognitive și să valideze statistică pentru a confirma că versiunea tradusă păstrează aceleași structuri de factor.

Q3: Ar trebui să renunțe programele de sănătate mentală din Malaysia la acest chestionar? A3: Nu neapărat. Poate fi folosit cu precauție, completat cu alte metode de evaluare sau poate servi ca punct de plecare pentru dezvoltarea unui instrument nou, adaptat cultural și valid din punct de vedere psihometric.