Criza medicilor școlari: un singur doctor deservește nouă unități de învățământ din cauza birocrației
Cine preia îngrijirea elevilor în lipsa medicilor?
În județul Constanța, sistemul de sănătate școlară traversează o perioadă critică, marcată de o discrepanță alarmantă dintre necesități și resursele disponibile. Din cele 77 de cabinete medicale existente în rețeaua de învățământ, doar 14 locuri sunt ocupate de medici de familie sau de specialitate generală.
Această situație duce la o distribuție inechitabilă a sarcinilor, unde un singur specialist se vede obligat să supravegheze starea de sănătate a elevilor din până la nouă instituții distincte.
Pentru a gestiona această povară, medicii sunt constrânși să efectueze zilnic deplasări intense între școli, transformând programul lor într-o adevărată navetă epuizantă.
Conform explicațiilor oferite de Ortanza Dancă, directorul Direcției Medico-Sociale din cadrul DGAS Constanța, legislația actuală impune o normă de muncă completă pentru un medic doar în cazul unităților care depășesc pragul de o mie de elevi. În schimb, pentru școlile cu un număr mai mic de studenți, norma legală este redusă la jumătate. Această regulă explică de ce un profesionist poate acoperi mai multe instituții, fenomenul fiind amplificat de existența a zece posturi vacante în organigramă.
Deși s-au inițiat demersuri oficiale către Direcția de Sănătate Publică pentru organizarea unor concursuri de ocupare a acestor poziții libere, procesul este stagnat în labirintul birocratic, lăsând sistemul expus riscurilor pe termen scurt.
În absența cadrelor medicale, responsabilitatea îngrijirii zilnice revine asistenților medicali. Ana Maria Manea, reprezentantă a acestei categorii profesionale, subliniază că statutul de asistent nu scade importanța intervențiilor lor. Ea menționează frecvența cu care au fost necesare apelurile la numărul unic de urgență 112 și activarea serviciilor de ambulanță în diverse incidente. Rolul asistentului include efectuarea triajului epidemiologic, acordarea primului ajutor și administrarea tratamentelor prescrise, funcții esențiale pentru siguranța copiilor.
Un caz tragic din Bacău a tras un semnal de alarmă!
Pe de altă parte, atribuțiile medicului școlar sunt mai complexe: acesta realizează consultații directe cu elevii și monitorizează evoluția afecțiunilor cronice.
Când un copil prezintă simptome care necesită investigații suplimentare, medicul școlar are competența de a-l îndruma către o unitate sanitară specializată. Această distincție de roluri arată de ce prezența constantă a unui medic este vitală, aspect recunoscut și de părinții elevilor. Unul dintre aceștia consideră indispensabilă prezența medicală, dat fiind numărul mare de evenimente imprevizibile care pot apărea într-o zi obișnuită de școală.
Alt părinte insistă asupra necesității ca medicul să fie prezent atât în intervalul de dimineață, cât și în cel de după-amiază, sincronizat cu orarul instituției.
Importanța temei a fost adusă în prim-plan recent, în luna mai, printr-un caz tragic din județul Bacău.
Un adolescent în vârstă de 15 ani s-a prăbușit în curtea școlii și a decedat, incidentul fiind agravat de lipsa totală a unui medic în unitatea respectivă.
Acest eveniment a reluat dezbaterile privind vulnerabilitatea sistemului școlar în fața crizei de personal medical.
În contextul actual, soluția tehnică pare simplă – organizarea rapidă a concursurilor pentru cele zece posturi vacante –, însă implementarea ei este blocată de proceduri administrative lente. Până când numărul de medici nu va crește suficient pentru a acoperi toate cabinetele, asistentele medicale rămân linia de apărare principală în sănătatea școlară, gestionând situații care, ideal, ar trebui să fie supervizate direct de cadrele medicale.