Bugetul sănătății a crescut, dar pacienții plătesc tot din buzunar

Ce cheltuieli totale de sănătate pentru 2025?

Sistemul sanitar din România traversează o perioadă complexă.

Deși bugetul destinat sănătății a crescut cu aproximativ 30% în ultimele trei ani și contribuțiile la fondul de asigurări sociale au depășit pentru prima dată jumătate din totalul finanțării sectorului, pacienții continuă să plătească din buzunar pentru medicamente și investigații.

Acești cheltuieli personale rămân a doua sursă majoră de venit pentru sistem, imediat după contribuțiile la CNAS.

Analiza fluxurilor monetare din 2025 arată o distribuție inegală a fondurilor între spitalizare și ambulatoriu, cu disparitățe mari între finanțarea unităților publice și cele private.

Raportul propune soluții concrete: extinderea acoperirii prin finanțare explicită din buget pentru categorii vulnerabile și creșterea bazei de contribuabili prin identificarea persoanelor care lucrează la negru și nu sunt asigurate.

Datele pentru 2025 indică cheltuieli totale de aproape 128 de miliarde de lei pentru sănătate. Deși numărul contribuitorilor a crescut, aproximativ 30% dintre pacienți suportă direct costurile analizelor și tratamentelor – un semnal de dezechilibru structural în alocarea resurselor.

Profesorul doctor Alexandru Rafila, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, a subliniat necesitatea unei intervenții rapide în legislația farmacovigilenței. Deși bugetele pentru achiziția de medicamente au crescut spectaculos, presiunea financiară asupra românilor rămâne ridicată.

El a insistat pe urgența finalizării a două proiecte legislative: unul pentru stabilirea prețurilor la medicamente și altul pentru evaluarea introducerii medicamentelor inovative în lista de compensare.

Cine este Fady Chreich, directorul general al unei rețele private de sănătate?

O parte substanțială din fondurile alocate spitalelor este absorbită de cheltuielile cu personalul, creând un decalaj între finanțarea spitalelor publice și cele private. Pentru a remedia această problemă, este necesar aplicarea unui principiu de egalitate: aceeași sumă din partea statului pentru un serviciu medical identic.

În prezent, 94% din finanțarea necesară spitalelor private este acoperită direct de pacienți.

Fady Chreich, directorul general al unei rețele private de sănătate, a propus o integrare mai bună a pieței asigurărilor private. Abonamentele medicale, prezente de 30 de ani pe piață, împreună cu polițele de sănătate private, pot contribui mai mult la sustenabilitatea sistemului.

Modelul ideal, conform lui, ar fi acela în care pacientul nu face distincție între public și privat, ci se concentrează pe calitatea serviciilor, accesibilitatea în timp util și proximitatea față de domiciliu.

Studiul arată că aproximativ 6 milioane de contribuabili susțin sistemul pentru 19 milioane de locuitori. Peste 95% dintre persoanele neasigurate au sub 60 de ani, sugerând că provin din segmentul cu venituri neimpozitate, unde nu se plătește contribuția de sănătate. Radu Comșa, expert în politici de sănătate, estimează că circa 3 milioane de astfel de persoane sunt active pe piața muncii, dar nevizibile pentru sistemul de asigurări.

El subliniază necesitatea găsirii de mecanisme pentru identificarea acestora.

Printre recomandările concrete se numără introducerea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale (CAS) pentru majoritatea celor 19 categorii de persoane exceptate, inclusiv pensionarii cu pensii peste 3000 de lei. Aceste măsuri vizează o mai mare echitate și sustenabilitate pe termen lung a sistemului de sănătate din România.